Adolescenții din România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în utilizarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială. ChatGPT nu mai este folosit doar pentru teme școlare, ci și pentru chestiuni personale sau relații.
- O tânără de 19 ani din România s-a despărțit de partenerul ei agresiv după conversații cu ChatGPT.
- În Statele Unite, părinții unui adolescent acuză că fiul lor s-a sinucis în urma unor discuții cu același Chat.
- Cum se poate obține un echilibru în așa fel încât inteligența artificială – tot mai prezentă în viața tinerilor – să nu devină dăunătoare?
Delia*, în vârstă de 19 ani, a început să utilizeze ChatGPT în 2024 ca suport pentru realizarea temelor școlare. Anul acesta, însă, a discutat și despre relația cu prietenul său adolescent. Aceștia erau împreună de trei ani, iar tânăra afirmă că acesta era abuziv. „M-a lovit”, povestește ea într-un interviu pentru site-ul de investigații Snoop.
Adesea, fata se temea ca el să nu aibă „o ieșire nervoasă”. Îi interzicea să păstreze numerele altor bărbați în telefon și o deranja dacă îl întreba cum a fost ziua – considera că „îl interoghează”, relatează Delia.
Gestul de nervozitate al băiatului de a arunca telefonul și alte obiecte în cameră a determinat-o pe Delia să discute și despre abuz cu ChatGPT. De obicei, chat-ul o sfătuia să se despartă de el.
Un din cinci tineri români și-a lovit partenerul
Un din cinci adolescenți și-a agresat partenerul prin lovituri cu pumnii, picioarele sau alte obiecte în timpul unui conflict, conform unui studiu realizat de proiectul In a relationship, pentru prevenirea violenței.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 24% dintre adolescentele cu vârsta între 15 și 19 ani, care au avut o relație, au fost agresate fizic și/sau sexual de către partener până la vârsta de 20 de ani.
Delia nu a dorit să le povestească părinților sau prietenilor despre teama de a nu-și schimba opinia despre partener. De aceea, a solicitat sfatul nu direct de la apropiați, ci de la ChatGPT. Rușinea și teama de judecată sunt frecvent întâlnite în rândul victimelor violenței, indică specialiștii. De asemenea, există tendința de a proteja agresorul în fața celor din anturaj.
„Nu voiam să mă despart, dar probabil că ar fi trebuit s-o fac. Din exterior, el părea un băiat foarte atrăgător și calm. Ce se întâmpla între noi, știam doar noi”, explică Delia.
„Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”
După discuțiile cu ChatGPT, tânăra a decis să pună capăt relației. Conversațiile au fost esențiale pentru decizia sa: „Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”.
I-a cerut sfaturi despre cum și unde să se despartă de el. A optat pentru un loc public. Chiar și acolo, adolescentul a izbucnit și a început să arunce cu obiecte, relatează ea. Ulterior, Delia a încetat contactul și l-a blocat pe rețelele sociale. De mai bine de șase luni, nu are legătură cu el.
Până acum, le-a spus câtorva prietene despre experiența trăită și intenționează să îi dezvăluie și mamei. În plan pe termen lung, dorește să urmeze terapie, pentru că, afirmă ea, „inteligența artificială nu poate înlocui conexiunea umană”.
Un cont anonim pentru siguranță
În ceea ce privește datele personale, Delia menționează că și-a creat contul pe platforma OpenAI sub un pseudonim, pentru a-și proteja intimitatea: „Nu am încredere să-mi divulg informațiile personale”.
Studiile recente și articolele de presă subliniază că chat-urile operate de inteligență artificială pot avea rolul de a identifica situațiile de abuz și de a facilita accesul la informații, însă nu pot substitui sprijinul profesional, fie din domeniul social, fie din cel al sprijinului emoțional. Ajutorul oferit de chat reprezintă o resursă complementară, nu alternativă, avertizează mai multe studii despre implicarea AI în cazurile de violență domestica.
Adolescenții din România, lideri în UE în utilizarea aplicațiilor AI
„Eu folosesc ChatGPT pentru diverse scopuri, mă ajută la învățare și pentru a descoperi informații. De asemenea, îl folosesc pentru a găti”, povestește Alexia, 20 de ani, într-un interviu cu Snoop.
Când nu are idei pentru rețete, îi trimite o fotografie cu ingredientele din frigider, iar chat-ul bazat pe AI îi propune un plan pentru întrega săptămână.
Cifrele din 2024, ale Parlamentului European, indică faptul că tinerii din România sunt cei mai activi utilizatori de aplicații AI în UE. Majoritatea îi folosesc pentru documentare pe diverse teme, inclusiv pentru lucrul la teme școlare.
Rezultate ale unui sondaj despre folosirea ChatGPT: Snoop pe Instagram
Un studiu realizat de Snoop pe Instagram a răspuns 325 de adolescenți, fiind explicat că 80% dintre ei utilizează ChatGPT sau instrumente similare. Cei mai mulți au declarat că au încredere moderată în ChatGPT și solicită adesea surse pentru informațiile primite.
„Îl percep ca pe un coleg de facultate foarte înțelept”, afirmă un participant. „Nu pot avea încredere totală, deoarece pare făcut pentru a spune ceea ce vrei să auzi”, a menționat altul.
„Nu în totalitate, însă uneori folosesc informațiile oferite ca punct de plecare în cercetări mai aprofundate”, explică o tânără.
Participanții la sondaj menționează că utilizează ChatGPT pentru mici sarcini legate de serviciu sau studii, traduceri, redactarea emailurilor, rezumarea articolelor sau capitolelor de carte, crearea de rețete, învățarea unei limbi străine sau pentru acces rapid la informații. De asemenea, îl folosesc pentru indicații și contraindicații ale medicamentelor sau pentru a înțelege compoziția acestora.
Utilizarea aplicațiilor cu inteligență artificială poate avea impact asupra gândirii critice, conform unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT). Trei grupuri de 54 de participanți au avut de redactat un eseu cu ajutorul ChatGPT, Google sau singuri. Concluzia a fost că cei care au folosit AI au avut performanțe mai scăzute în domeniul lingvistic, cognitiv și comportamental.
ChatGPT reprezintă cea mai populară aplicație AI din România, conform Centrului pentru Jurnalism Independent. În 2024, această tehnologie a început să fie mai cunoscută printre elevi, în comparație cu anii anteriori când aproape jumătate dintre liceeni afirmau că nu o folosesc deloc.
Cristina Lupu, directorul executiv al CJI, menționează că, din anul trecut până acum, relația tinerilor cu inteligența artificială s-a schimbat, aceștia utilizând frecvent aceste platforme.
Aplicațiile precum ChatGPT au câștigat teren mondial, arată un sondaj realizat de organizația americană Common Sense Media, în care 31% dintre adolescenți afirmă că au conversații „la fel de satisfăcătoare sau mai satisfăcătoare” cu AI decât cu prietenii reali. Aproape o treime au discutat despre probleme serioase, chiar dacă nu au încredere completă în recomandările boților.
De la teme școlare la discuții personale
De ce este important faptul că o parte dintre adolescenți recurg la ChatGPT sau alte aplicații AI mai puțin cunoscute în România?
„În discuțiile cu adolescenții, am observat că îl folosesc ca un consilier, pentru întrebări diverse și au încredere totală în informațiile primite. Spuneau că se adresează politicos, că este mereu disponibil”, explică, pentru Snoop, Claudia Oprescu, managerul programului Ora de Net, al ONG-ului Salvați Copiii. Proiectul are ca scop educația despre siguranța minorilor în mediul online.
„Să îi asculți fără să judeci”
Psihologa Dorina Stamate, specializată în lucrul cu adolescenții, consideră că tinerii sunt păcăliți de răspunsurile rapide și aparent corecte ale asistenților virtuali, precum și de disponibilitatea acestora.
„Nu te va critica niciodată și nu îți va spune că nu ai procedat corect. Nu va pedepsi, ci va oferi răspunsuri prestabilite”, explică specialistul. „Este important să le explicăm copiilor că inteligența artificială transmet mesajele date de algoritm, fără empatie umană”, adaugă ea.
„Am vorbit cu chat-ul chiar și în timpul anxietății, pentru a-mi valida gândurile”, spune o tânără participante la sondaj. „Pentru dileme și probleme personale, chiar și ca psiholog”, completează altcineva.
Mai puțin de 20% dintre copii raportează că solicită ajutor unui adult în cazul unei experiențe negative online, susține Claudia Oprescu de la Salvați Copiii. Motivele includ teama de pedeapsă și de pierdere a accesului la tehnologie.