Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia oferă vouchere, credite subvenționate și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri inaccesibile.
Ungaria: terenurile „împrejmuite” devin locuințe legale
Guvernul Orban a realizat în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a stabilit clar reglementările pentru o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau statut juridic ambiguu.
Sursa foto: Portofoliu.hu
„Terenurile împrejmuite” – mici parcele din periferia orașelor, folosite anterior pentru hobby-uri agricole sau weekend-uri, devin acum terenuri locuibile, legale și eligibile pentru finanțare.
După ani de consultări și presiuni din partea autorităților locale, Budapesta a modificat legislația cadastrului funciar: proprietarii pot solicita eliminarea terenurilor lor din circuitul agricol, fără penalizări sau proceduri complicate, și pot reclasifica aceste parcele ca zone rezidențiale.
Această clarificare juridică a deschis practic o piață imensă. Mii de parcele care anterior nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau familii cu resurse limitate.
Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, precum și în orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un val de construcții de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, aceasta reprezintă o șansă reală de a-și construi o locuință legală și finanțată la periferie.
Polonia: intervenție directă a statului în sprijinul locuințelor
La Varșovia, guvernul nu doar „elucide” aspectele legislative, ci oferă sprijin financiar direct. În Polonia, locuințele au devenit o prioritate în politicile publice, iar rezultatele se reflectă în sondaje și în încrederea cetățenilor.
Sursa foto: Profimedia
Conform unui studiu CBOS realizat la sfârșitul verii, peste 51% dintre polonezi consideră că statul trebuie să ofere sprijin pentru achiziționarea unui apartament sau construirea locuinței personale. Guvernul a introdus vouchere, credite cu subvenție și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare.
De asemenea, 75% dintre cetățeni susțin susținerea financiară pentru locuințe sociale și extinderea terenurilor disponibile pentru construcții. Guvernul a implementat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, pentru a direcționa ajutorul doar către cei aflați în nevoie.
Prin aceste inițiative, Polonia păstrează o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, evitând monopolul dezvoltatorilor.
România: între birocrație, promisiuni și creșterea prețurilor locuințelor
Situația din România este de acum, unde piața imobiliară este adesea „în agitație”, dar accesul la locuințe devine tot mai dificil. Statul român nu dispune de o strategie clară de locuire, iar tinerii se confruntă cu chirii în continuă creștere și credite greu de accesat.
Sursa foto: Mediafax
Programul „Prima Casă” s-a transformat într-un instrument bancar rigid, inaccesibil față de realitatea actuală a prețurilor. În același timp, locuințele sociale aproape că lipsesc, România construiește anual de zece ori mai puține locuințe publice comparativ cu Ungaria sau Polonia.
Prețurile forței de locuire au crescut considerabil în ultimii ani, în medie cu 15%, după majorări semnificative în anii anteriori. În București, un apartament care acum doi ani se vindea cu 100.000 euro, poate ajunge peste 130.000 euro.
În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru dezvoltare. În Polonia, vouchere guvernamentale au facilitat accesul la prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un simplu aviz pentru racordarea la gaze poate dura mai mult decât construirea unei case în Polonia.
Maghiarii au înțeles că o piață sănătoasă necesită reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că intervenția statului devine esențial atunci când cetățenii nu-și pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla de la sine”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri fără infrastructură adecvată.
Surse foto: Profimedia / Mediafax
AUTORUL RECOMANDĂ:
- Creșteri RECORD ale prețurilor pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro
- Orașul din România cu cele mai ridicate chirii pentru garsoniere până la sfârșitul anului 2025: 1.400 euro/lună. Surprinzător, nu este București sau Cluj-Napoca!
- Orașele din România cu cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor. Valoarea apartamentelor s-a dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, creșterea a fost de 70%