Bucureștiul a înregistrat un record alarmant la sfârșitul anului 2025, devenind oficial cea mai costisitoare capitală din Europa în privința tarifelor pentru electricitate raportată la nivelul de putere de cumpărare a populației. Deși valoarea nominală a kilowatt-ului pare mai redusă comparativ cu alte state vestice, situația economică resimțită de cetățeni indică contrariul.
Analiza costurilor: București față de alte capitale europene
Alexandru Chiriță, director general al Electrica, atrage atenția asupra unui dezechilibru major bazat pe datele din indicele de preț al energiei pentru gospodării (HEPI), evidențiind o diferență semnificativă: în timp ce un cetățean german suportă o factura mai mare, efortul financiar pentru un român pentru același consum este mult mai mare din cauza venitului mai scăzut. Această situație plasează România într-un punct critic, unde costurile cu energia pun cel mai mare impact asupra consumatorilor europeni.
Cea mai recentă analiză HEPI din decembrie 2025 evidențiază cifre care explică presiunea financiară externă pe piața locală. Dacă analizăm indicatorul PPS (Standardul de Putere de Cumpărare), Bucureștiul domină topul celor mai scumpe orașe.
Iată comparativ prețul nominal ajustat la puterea de cumpărare:
- București: 28,26 euro cenți/kWh → 46,68 PPS (Standardul de Putere de Cumpărare)
- Berlin: 38,86 c€/kWh → 34,80 PPS
- Viena: 35,14 c€/kWh → 32,00 PPS
- Paris: 27,47 c€/kWh → 28,73 PPS
- Budapesta: 9,51 c€/kWh → 13,19 PPS
Alexandru Chiriță a explicat această diferență printr-un mesaj pe contul său profesional:
„Germania plătește 39 de cenți pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare mai avantajos, nu? Însă, un german câștigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El suportă un tarif mai mare, dar resimte mai puțin. Noi plătim mai puțin, însă resimțim cel mai mult din Europa.”
Declinul sistemului: pierderi de 7.000 MW în ultimul deceniu
Explicațiile pentru aceste valori nu sunt doar externe, precum influențele din Uniunea Europeană sau conflictele militare, deși acestea pot influența parțial situația. CEO-ul Electrica identifică problema principală în lipsa investițiilor și reducerea capacității de producție internă.
Realitatea tehnică este dureroasă: în ultimii zece ani, România a închis centrale de producție cu o capacitate totală de 7.000 MW. Această reducere, combinată cu întârzieri în proiectele de interconectare și lipsa infrastructurii de stocare, a condus la situația actuală.
„Deciziile luate de cei responsabili, care nu mai suportă consecințele. Pot să explic de ce nu se poate face. Sau pot să construiesc. Am ales a doua variantă”, a menționat Chiriță.
Strategia Electrica: Obligațiuni verzi și digitalizare
Pentru a poziționa Capitala în clasamentul celor mai accesibile orașe europene până în 2030, grupul Electrica a lansat un plan amplu de dezvoltare. Compania a reușit deja să atragă 500 de milioane de euro prin emiterea de obligațiuni verzi, fonduri ce vor fi alocate pentru proiecte specifice:
- Energie regenerabilă: Dezvoltarea unei capacități de 1.000 MW din surse solare și eoliene.
- Stocare: Realizarea unei capacități de stocare de 1.000 MWh, crucială pentru echilibrarea rețelei.
- Digitalizare: Modernizarea infrastructurii pentru circa 4 milioane de beneficiari din România.
- Investiții anuale: Alocarea unui minim de 150 milioane de euro în fiecare an pentru infrastructura de distribuție.
Deși planul este ambițios, conducerea Electrica consideră că este doar începutul unei transformări esențiale.
„Este suficient? Nu cred. Vom face mai mult. Vom atrage mai mult. Vom construi mai mult. Pentru că este singura cale”, a afirmat Alexandru Chiriță, subliniind că viitorul durabil al costurilor din România depinde de ritmul construcției noilor infrastructuri energetice.