Economia României se confruntă cu o încetinire semnificativă și cu incertitudini privind evoluția sa viitoare. În primul semestru din 2025, creșterea economică a țării a fost de doar 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea instituțiilor financiare internaționale și-au redus previziunile din cauza implementării măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România înregistrează în prezent cea mai mare rată a inflației din Europa, aproape 9%.
Situație dificilă a economiei României
Creșterea economică a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunea asupra bugetului de stat limitează capacitatea guvernului de a sprijini economia. În acest context, sistemul bancar rămâne principalul canal de finanțare pentru companii, întreprinderi mici și mijlocii, precum și pentru populație. Mai mult, premierul Ilie Bolojan a menționat că economia națională se află într-o situație dificilă, iar România riscă să intre în recesiune tehnică.
Realitatea economică actuală reflectă o problemă mai amplă, comună întregii Uniuni Europene. Pentru prima dată de la criza financiară, principala amenințare la adresa stabilității financiare a continentului nu mai este fragilitatea sistemului bancar, ci stagnarea economică. Economia Europei a stagnat în timp, devenind mai vulnerabilă din cauza reticenței în fața riscurilor legate de investiții și dezvoltare.
Reglementarea europeană, prea complexă pentru actualul mediu economic
Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au solicitat în unanimitate Comisiei Europene să simplifice și să faciliteze cadrul de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși cu interese divergente, au recunoscut că sistemul de reglementare al Europei este excesiv de complicat și lent pentru cerințele economiei moderne. După peste un deceniu, Europa se confruntă cu un sistem restrâns de finanțare a sectorului real, iar contextul geopolitic tensionat, cu tranziții costisitoare și competiție globală acerbă, amplifică această problemă.
Creditele bancare reprezintă 80% din finanțarea datoriilor pentru companii
Economia continentului european se bazează în principal pe creditele bancare, care acoperă aproximativ 80% din sursele de finanțare pentru marii investitori. Problema se agravează din cauza suprapunerii reglementărilor, care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare, funcționând ca niște noi obligații de capital. Estimările indică că aceste cerințe ar reduce capacitatea de creditare a băncilor europene cu între 2,4 și 4,1 trilioane de euro, echivalentul a peste 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau investiții pentru tranzițiile ecologice, digitale și de apărare ale Europei.
Abordările altor economii importante în fața acestei situații
În timp ce Europa întârzie să adopte măsurile necesare, alte economii încep să regleze cursoarele. Statele Unite au relaxat anumite cerințe din pachetul „Basel III” și au redus cerințele de capital pentru a sprijini creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos normele de capital pentru a facilita activitatea de finanțare. Mesajul comun transmis de Washington și Londra este clar: „pentru a stimula creșterea economică, nu poți continua să restricționezi instituțiile financiare”.
Fotografie: Directorul general al Morgan, Jamie Dimon, asistă la inaugurarea noului sediu francez al JP Morgan de la Paris, 29 iunie 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS
Europa are resursele necesare, dispune de bănci solide, companii competitive și un potențial imens de inovare. Ceea ce lipsește, însă, este un cadru care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere economică, nu într-o barieră. Conform directorului executiv al J.P. Morgan, slăbiciunea Europei nu reprezintă doar o problemă internă, ci un risc global. O continent care stagnează devine mai dependent, mai vulnerabil și mai puțin relevant din punct de vedere strategic.
Sfaturi ale autorului:
România încetinește, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii se pregătesc pentru bugete predictibile și doresc performanțe economice, pe când România păstrează o anumită rezistență. Bolojan anunță că finanțarea actuală va fi prelungită până în ianuarie 2026.
România înregistrează cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, aproape 9%. Media europeană fiind de 2,4%, țara noastră depășește dublul următoarei națiuni în clasament.