„Numeroase cercetări indică faptul că oamenii preferă să-și sacrifice anumite libertăți, dar să beneficieze de protecția cuiva”, afirmă într-un interviu pentru HotNews Cătălina Dumitrescu, psiholog și psihoterapeut cu experiență îndelungată. În cartea „Prețul libertății”, Cătălina Dumitrescu evidențiază modul în care sănătatea mentală devine vulnerabilă în democrație și cum lipsa acesteia favorizează teorii ale conspirației și atracția față de lideri autoritari. Autoarea propune și o alternativă de ieșire.
- Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician și psihoterapeut cu specializare în abordare cognitiv-comportamentală, având o carieră clinică de 29 de ani. Deține un doctorat în științe psihologice și este autoarea volumului „În interior. Momente de întâlnire cu tine însuți” (2022); coautoare a colecției „Suntem sănătoși la minte? Despre sănătatea psihică în România” (2022); coautoare a volumului „Ce vrăji a mai făcut pisica mea” (2023) și autoare a cărții „Aceiași noi. Când sensul viitorului e în trecutul nostru” (2024).
- Cea mai recentă publicație semnată de Cătălina Dumitrescu, „Prețul libertății. Cum sănătatea mintală devine vulnerabilă în democrație”, a fost publicată de editura ZYX Books și va fi lansată în București, vineri, 21 noiembrie, la Cărturești Verona, ora 18:30.
- În cadrul dialogului cu HotNews, autoarea avertizează cu privire la una dintre emoțiile negative amplificatoare ale diviziunii sociale, disprețul: „Din păcate, de multe ori discursul public promovează umilirea persoanelor cu șanse limitate la educație, venituri reduse sau condiții de trai mai slabe. Când un intelectual insistă să vorbească despre aceste persoane cu dispreț, durerea resimțită este reală. Studii arată ce zone ale creierului sunt activate în momentul în care ne simțim disprețuiți și, din convingere personală că asta mă doare, caut să compensz, oricât pot (…) La vot: „Vă arăt eu vouă, cei care m-ați umilit și m-ați marginalizat, vouă cu privilegii și noroc de o viață mai bună!”
„Rușinea, una dintre emoțiile fundamentale învățate în copilărie”
– În ultima sa lucrare, „Prețul libertății. Cum sănătatea mentală devine vulnerabilă în democrație”, introduceți o observație despre percepția frecvent întâlnită în societatea românească: copilul care plânge sau adultul care cere ajutor este perceput ca slab, nesigur, sau nevrednic. Cum afectează aceste credințe mentalitatea colectivă și destinul individual?
– Creșterea noastră are ca temelie mesajele sociale, culturale și familiale, care modelează structura personalității. Aceasta devine un mecanism de adaptare la mediu și se formează în contextul în care sănătatea psihologică a persoanelor din mediul familial este precară. Dacă frățiorii și părinții noștri sunt în competențe emoționale dezechilibrate, și noi vom fi influențați de acestea. La fel, mediul social internalizează și transmite propriile valori și norme, iar rușinea, una dintre cele mai fundamentale emoții învățate, modelează modul nostru de a gândi și de a simți. Aceste aspecte se intercondiționează și contribuie la formarea adulților pe care îi devenim, însă reziliența poate interveni, chiar și în contexte dificile, pentru a schimba traiectoria destinului.
Autoarea face referire la teoria haosului, unde elementele neliniare pot modifica rezultatul așteptat al unor evenimente previzibile. Chiar și în mediile cu predicții negative, factorii neliniari pot produce schimbări. La fel se aplică și în dezvoltarea personală și socială, relațiile nespecifice și conexiunile cu autori de literatură, arte, sau alte influențe pot modifica profund destinele noastre.
„Starea de tensiune constantă modifică modul de gândire”
– Înainte de a discuta despre soluții, să vorbim despre cauze. Cum au influențat experiențele traumelor totalitare, tranzițiilor și perioadelor dificile formele de conducere și dinamica socială?
– Starea de alertă și vigilență devine parte integrantă a neuralului nostru în astfel de contexte. Tensiunile creează o predispoziție către neîncredere și suspiciune, ceea ce influențează relațiile sociale și procesul decizional. În stări prelungite de anxietate, se modifică și sistemul biologic și psihic, ceea ce împiedică manifestarea generozității și a compasiunii, acestea fiind posibile doar dacă ne asigurăm nevoile de bază.
Persoana nesigură își pierde capacitatea de a fi altruistă și de a manifesta deschidere, devenind mai vulnerabilă la actele de trădare și conflict.
Prin urmare, sănătatea mentală și siguranța interioară sunt condiții indispensabile pentru menținerea relațiilor sănătoase și a unei societăți stabile.
„Polarizarea și raducarea la extrem a convingerilor”
– Starea de hipervigilență prelungită duce la polarizare, împărțirea societății în tabere adversare. Care sunt impacturile acestei atitudini?
– Când suntem într-o stare constantă de alertă, mintea tinde să caute confirmări ale opiniilor și convingerilor deja existente, ceea ce duce la polarizare. În acest mod, lumea devine divizată în „ei și noi”: cei care aderă la anumite idei și cei care le contestă. În grupurile interne, toleranța și generozitatea sunt mai ridicate, însă, față de exterior, aceste norme se estompează, iar comportamentele pot deveni dure sau chiar crime.
– Ce metode putem adopta pentru a conștientiza și gestiona aceste tendințe?
– Dezvoltarea gândirii critice reprezintă soluția esențială. Aceasta presupune căutarea diversității în informații, deschiderea către perspective variate, și evitarea confirmării doar a ceea ce ne întărește credințele anterioare.
Este necesar să ne privim și în „oglinda” informațiilor alternative, pentru a descoperi noi unghiuri de interpretare și a-i învinge prejudecățile.
„Respectul pentru efort și iubirea pentru progres”
– Reiese că această schimbare necesită un angajament personal, conștient și necesar, dar nu toți au resursele suficiente pentru a o susține.
– În primul rând, trebuie să schimbăm percepțiile și mesajele interne, conștientizând că realizările necesită dedicare. Efortul este o componentă ascunsă în rutina zilnică și în starea de bine pe termen lung.
Menținerea unei stări de echilibru și sănătate emoțională implică un efort continuu, precum întreținerea unei case curate. Dacă astăzi curățăm și îngrijim, rezultatul va dura câteva zile, dar pentru a-l păstra trebuie să repetăm acțiunea. La fel este și în ceea ce privește starea noastră afectivă.
Este esențial să apreciem efortul, să-l acceptăm ca parte din traiul autentic și din dezvoltarea personală, pentru a avea o viață echilibrată și sănătoasă. În plus, societatea trebuie să intervină și să sprijine pe cei fără resurse, promovând prevenția și educația, pentru a crește nivelul conștientizării și solidarității, ceea ce necesită un efort comun.
– În fața polarizării și a fragmentării sociale pe teme precum sănătatea, religia sau știința, cine ar trebui să inițieze schimbarea?
– Este responsabilitatea guvernelor, deoarece protecția națională și stabilitatea depind de coeziunea socială. Este nevoie de politici adaptate provocărilor actuale, susținute de echipe multidisciplinare, care să comunice eficient și transparent. Promovarea unui dialog deschis și a unei educații corespunzătoare, bazate pe știință, poate reduce tensiunile și evita radicalizările.
Este important ca guvernele să implementeze reguli etice în utilizarea tehnologiei și să se asigure că mesajele oficiale sunt corect și clar comunicate populației, pentru a putea combate dezinformarea și teoriile conspirației.
Pentru a preveni răspândirea convingerilor radicale, este necesar să cunoaștem și să înțelegem motivațiile celor care adoptă astfel de idei, inclusiv traumele din trecut sau structurile rigide ale personalității, și să intervenim cu strategii eficiente de educație și prevenție.
„Deciziile noastre, influențate mai întâi de sistemul emoțional”
– Întrebați dacă mesajele neadevărate, teorii ale conspirației, pot influența deciziile noastre. Un capitol important în carte discută despre modul în care anumite credințe conspiraționiste, precum legate de asasinarea lui Kennedy, devin acceptate?
– Da, explică Steven Pinker în interviuri și în volumele „Raționalitatea” și „Îngerii mai buni ai naturii noastre”. Biasurile cognitive, precum și influența sistemului emotional, determină luarea deciziilor mai mult decât logică. Toate alegerile noastre sunt în mare măsură motivate de emoții subiacente, iar raționamentul vine ca o justificare ulterioară.
De exemplu, la cumpărarea unei case, factorii subconștienți, precum amintiri sau experiențe ancestrale, pot influența decizia, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Creierul face rapid scurtături cognitive, folosind experiențele trecute pentru a economisi energie.
De ce aderăm la teorii conspiraționiste? Pentru că aceste informații rezonează cu rănile noastre adânci și cu nevoia de a ne simți unici, speciali. În stări de traumă sau insecuritate, sistemul de apărare se activează și ne face suspicioși și neîncrezători, ceea ce ne predispune la acceptarea unor idei extreme, care ne păstrează sentimentul de control și de superioritate.
„Disprețul, sursa diviziunii și durerii sociale”
– Dacă cineva crede într-o teorie falsă, precum cea a unei „oculte mondiale” ce vrea să-i facă rău, capătă o anumită valoare și în propriile sale ochi?
– Da, dacă există inegalitate socială, lipsă de șanse și frustrare, acestea nasc durere și dorința de a se supune unui lider puternic, perceput ca singura soluție. În aceste condiții, ego-ul se protejează prin atribuirea valorii și superiorității către anumite teorii sau lideri, chiar dacă acestea sunt false. Disprețul față de ceilalți devine mecanism de autoapărare, iar acest lucru poate duce la comportamente agresive și segregare socială.
Autorii intelectuali care promovează astfel de discursuri pun în pericol coeziunea socială și amplifică sentimentele de alienare și excludere. Disprețul activat în creier în astfel de situații face ca individul să caute scurtături și explicații facile, simplificând realitatea și reducând complexitatea vieții și existenței umane.
De aceea, este crucial să promovăm empatia, înțelegerea și respectul, pentru a contracara aceste mecanisme distructive și a reface punțile de comunicare între grupuri sociale și medii diferite.