La vârsta de 89 de ani, Lajuana Weathers își începe fiecare dimineață cu sucul de țelină, face zilnic mii de pași pe jos, practică meditație și cântă în cor din apartamentul său.
Trăiește independent, ia un singur medicament și vorbește despre bătrânețe ca despre o etapă de creștere personală, nu de declin. Din punct de vedere științific, Weathers este considerată un „superager”, conform The Guardian.
Termenul nu este doar motivațional, ci are valențe medicale. Superagerii sunt persoane de peste 80 de ani care au abilități cognitive comparabile cu cele ale adulților cu vârsta de 50-60 de ani.
Ei sunt subiectul unor studii extensive, pe fondul interesului tot mai mare pentru „healthspan”, perioada din viață în care se menține o stare bună de sănătate, nu doar pentru creșterea duratei de viață.
Majoritatea țărilor dezvoltate au înregistrat o creștere a speranței de viață, ceea ce a generat întrebarea fundamentală: de ce unii oameni îmbătrânesc mai bine decât alții? Răspunsurile sunt în studii de laborator, clinici și în experiențele personale ale unor indivizi remarcabili din punct de vedere cognitiv și fizic.
Lajuana Weathers, 89 de ani / Foto: Lucy Hewett/The Guardian
Descoperiri ale cercetărilor despre creierul și stilul de viață al superagerilor
Unul dintre cele mai importante programe dedicate acestui subiect este SuperAging Research Initiative, realizat de Universitatea din Chicago.
Pentru participare, persoanele trebuie să treacă teste cognitive riguroase, analize de sânge, scanări RMN și evaluări detaliate ale istoricului medical, genetic și social.
Cercetările indică faptul că, spre deosebire de majoritatea persoanelor în vârstă, superagerii nu prezintă subțierea cortexului cerebral, un proces asociat de obicei cu declin cognitiv.
Mai mult, o zonă esențială a creierului, implicată în atenție și memorie, este bine păstrată chiar mai bine decât la adulții de vârstă mijlocie.
Pe lângă structura creierului, stilul de viață are un rol crucial. Majoritatea superagerilor sunt activi fizic, chiar dacă intensitatea exercițiilor variază considerabil.
Unii practică drumeții, înoată sau fac exerciții de forță, alții se limitează la mers zilnic sau exerciții adaptate mobilității lor. Aspectul comun este consecvența în rutină.
Studiile includ și date privind calitatea somnului, activitatea socială și stimularea cognitivă. Mulți superageri citesc zilnic, rezolvă puzzle-uri, învață abilități noi sau participă în activități culturale și comunitare. Socializarea este deseori remarcata ca un factor protectiv important.
Ce putem învăța din exemplele extreme de îmbătrânire sănătoasă
Cazurile analizate nu se limitează la sănătatea mentală. Unii superageri impresionează prin performanțe fizice comparabile cu cele ale persoanelor mult mai tinere.
Exemple includ campioni la powerlifting de peste 70 de ani sau atleți de maraton cu parametri cardio excepționali.
Cercetătorii subliniază însă că nu există o rețetă universal valabilă. Dietele diferă, iar unii superageri au avut, de-a lungul vieții, obișnuințe considerate nesănătoase, cum ar fi fumatul.
Acest fapt sugerează că factorii genetici, sistemul imunitar și momentul în care se schimbă stilul de viață sunt la fel de importanți ca alegerile făcute.
Un alt element esențial este curiozitatea intelectuală. Învățarea de noi abilități, precum fotografie, tricotat sau tehnologii digitale, stimulează mai eficient creierul decât activitățile repetitive. Interacțiunile sociale regulate contribuie, de asemenea, la o sănătate cognitivă mai bună.
Concluzia specialiștilor este clară: îmbătrânirea în mod sănătos nu necesită perfecțiune. Chiar și implicarea moderată, dar constantă, în activități fizice, mentale și sociale poate avea efecte benefice. Superagerii demonstrează că mintea și corpul pot rămâne funcționale pentru perioade mai lungi decât s-a crezut anterior.