Scăderea capacității de înțelegere a textelor scrise, un fenomen discutat tot mai frecvent de profesori, afectează nu doar intelectul, ci și capacitatea de a evalua argumente. Această situație periclitează civilizația, diminuând abilitățile care au stat la baza dezvoltării și conservării acesteia.
- „Aproape fiecare persoană întâlnită pe stradă are dificultăți în a înțelege texte simple.”
- „Citirea unei cărți te conectează la gândirea altei persoane într-un mod diferit față de o postare pe rețelele sociale.”
- „Scrierea este o disciplină care te învață să structurezi o mulțime de idei într-un argument convingător.”
Un profesor de sociologie de la Universitatea din Dayto, menționând similaritatea cursurilor și a materialelor de studiu, a observat o scădere remarcabilă a performanțelor studenților în ultimii ani.
Un alt profesor își amintește de dezbaterile active în clasă despre cărți precum „Crimă și pedeapsă” și contrastează această situație cu dificultățile actuale ale studenților în a aborda astfel de lecturi.
Un alt cadru didactic a fost dezamagit de calitatea lucrărilor studenților, pe care le-a perceput ca fiind generate de inteligență artificială, fără a demonstra vreun efort de analiză sau studiu.
Observațiile acestor profesori, care deplâng regresul abilităților studenților, au fost publicate într-un editorial al The New York Times.
Performanțe istorice scăzute în ultimii 30 de ani
Bătrânii s-au plâns întotdeauna de „copiii din zilele noastre”, dar de data aceasta există dovezi concrete care susțin aceste observații, conform unui editorial al lui David Brooks.
Brooks evidențiază rezultatele unor teste de competență din SUA, sugerând că „americanii își pierd capacitatea de raționament”.
„Încetinirea începe încă de la tineri. Procentul elevilor de clasa a IV-a care nu ating standardele de bază la testele de citire din cadrul National Assessment of Educational Progress este cel mai ridicat din ultimii 20 de ani.”
Aceste teste arată că a crescut semnificativ proporția elevilor de clasa a VIII-a care nu au atins nivelul de bază, un număr record în ultimele trei decenii.
Astfel, notează Brooks, un elev de clasa a IV-a care nu atinge nivelul de bază nu poate înțelege succesiunea evenimentelor într-o poveste. Un elev de clasa a VIII-a nu poate identifica ideea principală a unui eseu sau diferitele argumente într-o dezbatere.
„30% dintre americani citesc la nivelul unui copil de 10 ani.”
Testele Programului pentru evaluarea internațională a competențelor adulților arată o tendință similară și la adulți.
„Abilitățile de calcul și de alfabetizare ale adulților din întreaga lume au scăzut de la 2017. Testele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) relevă că rezultatele testelor de alfabetizare a adulților au scăzut în ultimul deceniu.”
Brooks citează declarații ale unui oficial OECD pentru Financial Times, conform căruia „30% dintre americani citesc la nivelul unui copil de 10 ani” și că „o treime dintre oamenii întâlniți pe stradă prezintă dificultăți în lectura textelor simple.”
„Acest tip de alfabetizare este esențial pentru capacitatea de raționament și pentru cunoștințele de bază necesare luării deciziilor în contextul actual.”
Capacitatea de procesare a informațiilor la tineri, afectată de rețelele de socializare
Diferențele de performanță între cei mai buni și cei mai slabi elevi sunt mai accentuate în America comparativ cu alte națiuni. Printre factorii care pot contribui la acest declin, începând cu aproximativ 2012, se numără timpul petrecut în fața ecranelor.
„Utilizarea activă și investigativă a internetului nu afectează neapărat capacitățile de raționament, însă utilizarea pasivă a platformelor de socializare de tip TikTok și X influențează negativ abilități cum ar fi procesarea verbală, memoria de lucru și concentrarea.”
Pierderea unei valori fundamentale
Brooks susține că petrecerea timpului în fața ecranelor conduce la neglijarea unei valori fundamentale, și anume importanța educației și a învățării continue.
Această valoare se bazează pe necesitatea de a lua decizii complexe, implicând discernamânt, anticiparea consecințelor, înțelegerea diferitelor perspective și evaluarea unor probabilități.
„Pentru aceasta, este esențial antrenamentul mental, focalizat pe lectură și scriere. Citirea unei cărți te introduce în gândirea altei persoane, aspect absent în interacțiunile de pe rețelele sociale. Scrierea este o disciplină care te învață să construiești argumente solide.”
Editorialistul subliniază că în prezent, mulți oameni se sustrag de la efortul intelectual. Conform Centrului Național pentru Statistici Educaționale, în 1984, 35% dintre copiii de 13 ani din SUA citeau pentru distracție zilnic, față de doar 14% în 2023.
Politica tarifară a lui Trump, un exemplu de lipsă de raționament
„Ce se întâmplă când capacitatea de raționament și judecată se diminuează?” se întreabă Brooks, ilustrând cu exemplul politicii tarifare a lui Trump.
„Această politică se bazează pe premise eronate, argumente inconsistente și lipsă de dovezi empirice, fără susținere din partea experților.”
„De la cultura orală a lui Homer, la dezvoltarea culturii alfabetizate, ne îndreptăm acum către o cultură a ecranului. Civilizația, prin evoluție, a oferit diverse forme de divertisment.”