Curtea Constituțională a României (CCR) analizează miercuri sesizările privind neconstituționalitatea legii ce modifică sistemul de plata a pensiilor private.
Legea, adoptată de Parlament în octombrie, instituie norme stricte pentru retragerea fondurilor din conturile individuale de pensii private. Astfel, participanții nu mai pot solicita retragerea integrală a salariului acumulat la momentul pensionării, ci doar o parte – cel mult 30% din totalul fondului – iar restul va fi plătit în rate pe o perioadă de minimum opt ani.
Excepții din cadrul legislative
Singura excepție de la aceste reguli o constituie persoanele cu diagnostice oncologice. În celelalte cazuri, legea prevede o plată lunară, similar cu sistemul public de pensii, dar fără posibilitatea de a solicita retragerea integrală a fondurilor.
Criticii legii argumentează că aceste modificări limitează dreptul de proprietate asupra fondurilor acumulate și pot fi interpretate ca o „naționalizare subtilă” a resurselor private.
De cealaltă parte, susținătorii proiectului susțin că această măsură este necesară pentru garantarea unui management durabil al economiilor pe termen lung și pentru evitarea epuizării rapide a fondurilor după pensionare.
Sesizări adresate CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție a reclamat că legea încalcă principiile constituționale privind dreptul de proprietate și libertatea contractuală, având în vedere că fondurile din sistemul privat de pensii reprezintă contribuții personale, iar statul nu poate decide unilateral modalitatea de utilizare a acestor resurse.
Partidul AUR a depus și el o sesizare, acuzând că actul normativ reprezintă o ingerință nejustificată a autorităților în administrarea fondurilor private și un „precedent periculos” pentru economiile românilor.