România analizează posibilitatea interzicerii accesului minorilor la rețele sociale, în contextul inițiativei din Australia de a restricționa accesul tinerilor. Dezbaterea este în plină evoluție, fiind susținută atât la nivel național, cât și european, privind cadrul legal și constituțional al unei astfel de măsuri.
Contextul și inițiativa globală
Măsura interzicerii accesului minorilor la rețele sociale a fost implementată în Australia și a generat o discuție mondială asupra protecției minorilor online. Mai multe state europene, precum Spania și Franța, au anunțat intenția de a se alinia acestei inițiative, inclusiv prin propuneri legislative.
Aspecte constituționale în România
Constituția României reglementează protecția intereselor în conflict cu libertatea de exprimare. Articolul 31 alin. (3) prevede că dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor, permițând astfel justificarea unor restricții în numele protecției sănătății și integrității psihice a minorilor.
Articolul 49 alin. (1) impune statului să asigure un „regim special de protecție” pentru copii și tineri. Parlamentul a definit această categorie ca fiind cetățenii între 14 și 35 de ani, permițând adoptarea de măsuri de protecție specifice.
Rolul părinților și decizia politică
Constituția recunoaște dreptul și responsabilitatea părinților de a educa copiii. Articolul 29 alin. (6) prevede că părinții pot decide asupra educației minorilor, iar art. 48 confirmă responsabilitatea acestora în creșterea și instruirea copilului.
Aplicarea unei interdicții generale a accesului la rețele sociale ar muta decizia din sfera familiei în domeniul deciziei politice, ceea ce ridică întrebări legate de justificare și proporționalitate. În octombrie 2025, Senatul a adoptat legea majoratului online, care impune acordul parental pentru accesul minorilor sub 16 ani la platforme digitale.
Context european și legislația UE
Camerei Deputaților îi revine decizia finală în procesul legislativ privind interdicția. În noiembrie 2025, Parlamentul European a solicitat adoptarea unor măsuri de protecție pentru minori, sugerând limite de vârstă de 16 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, cu acord parental pentru minorii între 13 și 16 ani.
Regulamentul UE 2022/2065, Digital Services Act, obligă platformele online să adopte măsuri de securitate pentru copii. Recomandările din iulie 2025 urmăresc întărirea protecției, dar adoptarea unei reglementări armonizate la nivel european rămâne un procescomplex și contestat.
Aspecte juridice și drepturile fundamentale
CJUE a stabilit într-un caz din 2006 că restricțiile asupra libertăților fundamentale trebuie să fie proporționale, necesare și să garanteze scopul urmărit. Astfel, orice măsură națională de protecție a minorilor trebuie să respecte aceste principii, iar dreptul de a se exprima și libertatea de circulație a serviciilor pot fi impactate.
Un exemplu de dificultate juridică îl reprezintă situațiile în care minorii de 15 ani, care dețin conturi pe platforme, pot genera venituri. Interzicerea accesului în aceste cazuri ar putea duce la privarea de un drept de proprietate, protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Un echilibru între protecție și drepturi
Decizia de a interzice accesul minorilor la rețele sociale va trebui să fie fundamentată pe argumente științifice solide pentru a justifica necesitatea și proporționalitatea măsurii. Această opinie este susținută de rezerve exprimate cu privire la modelul australian, fiind recomandată adaptarea măsurilor în funcție de grupe de vârstă.
În esență, dezbaterea nu se limitează la o măsură de moment, ci face parte din fenomenul numit „constituționalism digital”, în care principiile constituționale trebuie să se adapteze noilor realități digitale.
**Articol semnat de Constantin Cosmin Pintilie și Cristiana-Victoria Romanovschi, reprezentanți STOICA & ASOCIAȚII.**