De la București la Sofia și Madrid, magazinele de stat revin ca soluții inventive ori de câte ori costurile cresc și tensiunile populiste se intensifică. Acestea promit echitate, suveranitate alimentară și protecția fermierilor locali. Cu toate acestea, aproape nicăieri nu reușesc să treacă testul pieței.
- Aproape de sfârșitul lunii noiembrie 2025, un fost ministru de finanțe din România, Eugen Teodorovici, actualmente membru al unui partid care promovează „suveranitatea alimentară”, a afirmat că „este momentul să se construiască patru centre comerciale rurale”, deținute de Primăria București. Dar ce s-a întâmplat cu marile magazine de stat care dominau orașele din Europa de Est acum 40 de ani?
- Acest articol face parte din inițiativa Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în cadrul căruia HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse din mai multe țări despre subiecte de interes public major. Articolul a fost scris de Dan Popa (HotNews – România), Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania), Dragomir Nikolov (Mediapol – Bulgaria), Michał Kokot (Gazeta Wyborcza – Polonia).
- Alătură-te cititorilor din întreaga Europă care ne sprijină în realizarea de reportaje transfrontaliere mai conectate pe temele europene. Completează sondajul de la finalul articolului.
Situat aproape de „kilometrul zero” al Bucureștiului, magazinul Unirea a fost în comunism unul dintre puținele locuri din capitala României unde se puteau găsi, în limitele cererii, haine sau alimente. În primii ani după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, parterul clădirii a găzduit un magazin McDonald’s. Ulterior, a apărut și rivalul KFC, simbol al luptei pentru „idealul capitalist dorit”.
Magazinul Unirea și-a primit denumirea oficială de Unirea Shopping Center. A fost transformat într-un „mall” fragmentat în sectoare, un amestec de produse orientale și branduri autentice.
Deși amplasat pe o suprafață de 16.000 de metri pătrați — considerat unul dintre cele mai scumpe spații imobiliare din București — și având aproape 45.000 de metri pătrați utili pentru cumpărături, Unirea a pierdut din popularitate.
Revirimentul unei legende
Numele Unirea a avut un impact atât de mare încât, în decembrie 2018, România a lansat „Casa de Comerț Agroalimentar” de stat, preluând marca generală Unirea. Proiectul a fost intitulat „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”.
Fără legătură fizică cu magazinul central din oraș, planul părea ambițios: un lanț de magazine cofinanțat de stat, destinat să conecteze micii fermieri direct cu consumatorii, eliminând intermediarii și oferind alimente la prețuri echitabile.
Era o inițiativă cu dublă miză — socială și economică. Într-o țară în care 70% din produsele procesate sunt importate, Unirea trebuia să devină un mecanism de redresare a balanței comerciale și de sprijin pentru producătorii locali.
De la speranță la eșec instituțional
Astăzi, organizația mai are doar doi angajați. Magazinelor le-au fost închise porțile, iar Consiliul de Administrație are trei poziții vacantе.
În octombrie 2024, procurorii DNA au efectuat descinderi la 60 de adrese din 12 județe într-un dosar privind fraude în valoare de aproape 8 milioane de euro.
Conceptul original presupunea crearea unei rețele de centre de colectare și procesare, menite să dea fermierilor putere de negociere și acces la piețe importante. Magazinele proprii urmau să promoveze produse românești sub un brand comun, iar fermierii să obțină o cotă mai mare din prețul final.
Însă implementarea a eșuat complet. Contracte fictive, bunuri nelivrate, creanțe neîncasate de peste 50 milioane lei. Magazinul Brânzăria! din Sibiu a fost închis, iar parteneriatul cu Doraly a fost reziliat.
Fosta director generală, Mariana Cotoi, a fost reținută pentru abuz în serviciu, fiind acuzată de favorizarea anumitor firme și deturnare de fonduri.
O companie doar pe hârtie
Bugetul pentru 2025 prevede venituri de 6,8 milioane lei și cheltuieli de 5,1 milioane lei — cifre care indică mai degrabă supraviețuirea administrativă decât o strategie de revitalizare.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declară că nu va închide Casa Unirea, ci o va „reorienta” prin dezvoltarea de centre pentru fructe și legume finanțate din programul Investalim.
Bulgaria: „Magazinul pentru oameni”
În Sofia, autoritățile au promis deschiderea a 50 de magazine alimentare de stat până la Crăciunul anului 2025, gestionate de compania nou-înființată Store for the People (Magazin pentru cetățeni).
Inițiativa — asociată cu politicianul Delyan Peevski, sancționat de SUA conform Legea Magnitsky — prevede comercializarea produselor locale cu un adaos fix de 10%.
„Nicio țară din Uniunea Europeană nu a reușit să scadă prețurile prin magazine de stat. Este o manipulare politică, nu o reformă a pieței”, a declarat economistul Martin Dimitrov pentru Mediapool.bg.
Verificările mass-media bulgare indică faptul că până în prezent, nu a fost inițiată nicio licitație, deși oficial se promite că primele unități vor fi deschise înainte de Revelionul anului 2026.
Spania: „Precios Justos” – idealul supermarketului de stat
În 2023, liderii partidului de stânga Podemos au propus înființarea unui lanț de supermarketuri de stat numit Precios Justos („Prețuri Echitabile”), menit să lupte împotriva oligopolului de pe piața alimentară.
Planul presupunea 1.000 de magazine și crearea a 50.000 de locuri de muncă, conform declarațiilor ministrului Ione Belarra, citată de Europa Press.
Însă inițiativa a fost rapid abandonată. Directorul Asociației Fabricanților și Distribuitorilor (AECOC), José María Bonmatí, a menționat pentru Agenția EFE că „marjele de profit sunt de doar 2%”, iar 95% din creșterea costurilor sunt cauzate de factori globali precum energia și seceta.
Guvernul spaniol nu a continuat implementarea acestei propuneri.
Polonia: între ideologie și pragmatism
În Polonia, construcția unui lanț de magazine alimentare controlat de stat reapare frecvent. În 2020, ministrul adjunct Artur Soboń sugera ca Krajowa Grupa Spożywcza (KGS), o entitate agroalimentară controlată de stat, să dezvolte o rețea de unități locale.
În 2024, KGS a înregistrat o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de zloți (aproximativ 1,25 miliarde de euro) și un profit de 318 milioane de zloți (circa 74 milioane de euro).
În octombrie 2025, fostul ministru Marek Sawicki a sugerat chiar ca statul să achiziționeze lanțul Carrefour, care se retrage din Polonia — o tranzacție estimată la 1,86 miliarde de euro.
Guvernul polonez nu a confirmat însă niciodată oficial intenția de a realiza astfel de achiziții.
„Fără capital suplimentar de la guvern, este doar o iluzie”, a recunoscut Sawicki pentru Gazeta Wyborcza.
Alătură-te cititorilor din Europa pentru a susține realizarea de reportaje mai conectate pe teme europene, completând sondajul de mai jos.