Guvernul român nu reușește să controleze deficitul bugetar, în ciuda unei creșteri substanțiale a veniturilor în primele nouă luni din 2025. Deficitul, exprimat ca procent din PIB, este de 4,56%, aproape identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut (4,57%). Problema principală este că valoarea nominală a deficitului a crescut la 86,3 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de experții Economica Financiară.
Bugetul încasează, dar nu recuperează
Veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni din 2025, susținute de creșteri importante la impozitul pe salarii (+20,5%), impozitul pe proprietate (+23,5%), accize (+15,9%) și taxe vamale (+34,8%). Statul a înregistrat, de asemenea, o creștere de 135% la fondurile europene obținute prin PNRR.
Cu toate acestea, această evoluție favorabilă nu a fost suficientă pentru a diminua deficitul: „Veniturile depășesc cheltuielile, dar creșterea este nesemnificativă față de ținta de reducere a deficitului bugetar, care va fi, cel puțin, de 8% din PIB în acest an”, notează experții.
Datoria publică costă tot mai mult
Cheltuielile totale au crescut cu 10,9%, însă anumite categorii au înregistrat creșteri semnificative. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 45,4% în primele nouă luni din 2025, cauzate de volumul mai mare al împrumuturilor statului și de dobânzile mai mari față de alte state din regiune.
„Dobânzile la împrumuturi au crescut considerabil, cu 45% anual – aici se găsesc creșterile de salarii pe care guvernul le-a acoperit din împrumuturi, nu din venituri proprii”, arată datele instituției citate. Astfel, presiunea asupra bugetului nu mai vine din salarii sau cheltuieli curente, ci din costul din ce în ce mai ridicat al finanțării deficitului.
România are un rating BBB-, cu perspectivă negativă, atribuit de Fitch Ratings. Aceasta este cea mai scăzută clasă din categoria „investment grade”. O posibilă retrogradare ar putea plasa țara în categoria „junk”.
Proiectele europene fără acoperire bugetară
Cofinanțările pentru proiectele europene au crescut semnificativ în 2025: +60% pentru fondurile structurale și +130% pentru PNRR. Deși pare un succes, creșterea a golit rapid bugetul. Guvernul a cheltuit 20 de miliarde de lei în doar nouă luni, însă declară că proiectele inițiate nu mai beneficiază de acoperire bugetară. Acest lucru creează riscul pierderii de fonduri europene de patru ori mai mari, din cauza imposibilității susținerii contribuției românești.
Măsuri inadecvate, evoluție nesatisfăcătoare
Analistii economici susțin că măsurile de austeritate luate de guvern nu reduc deficitul. Reducerea cheltuielilor de personal, amânarea unor investiții și majorările de taxe sunt insuficiente pentru restabilirea echilibrului bugetar și obținerea unui deficit de 7-8% din PIB.
Datoria publică a ajuns la 55% din PIB și se estimează că va atinge 60% până în 2026. Statul se împrumută pentru a acoperi creșterile de salarii și investițiile, crescând presiunea asupra bugetului.
Previziuni optimiste
Guvernatorul BNR și președintele României estimează o redresare în 2026. Cu toate acestea, unii economiști avertizează asupra unui scenariu de stagflație: inflatie ridicată și creștere economică redusă. Chiar și creșterea PIB-ului de +0,3% este considerată marginală.