Întrebat într-o conferință de presă despre posibilă demisie, Ilie Bolojan a fost categoric.
„Am explicat anterior. Atunci când un proiect crucial, o etapă importantă pentru decizii similare, nu este aprobat, e dificil ca un Guvern să aibă legitimitatea de a propune măsuri similare în alte domenii”, a afirmat premierul.
În data de 4 septembrie, Curtea Supremă a inițiat o procedură la Curtea Constituțională privind modificarea condițiilor de pensionare pentru judecători și procurori.
„Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională legată de modificările regimului pensiilor. Prin acest vot, instanța supremă transmite un mesaj ferm împotriva oricărei încercări de a diminua independența justiției și statutul magistraturii. Independența justiției este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept, nefiind negociabilă sau relativizabilă.”, a transmis Înalta Curte.
Instituția susține că proiectul legislativ încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Curtea Constituțională urmează să fixeze o dată pentru analiză.
Reforma pensiilor magistraților, inclusă în pachetul fiscal al Guvernului și aprobată de Parlament, prevede o creștere progresivă a vârstei de pensionare la 65 de ani, o perioadă de tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
„Media pensiei în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, adică 24.000-25.000 de lei, ceea ce reprezintă adesea o valoare semnificativ mai mare decât media românească de 550-600 de euro. Chiar și așa, formula propusă limitează pensia la 70% din ultimul salariu, cel mai avantajos nivel din România, însă mult mai just și realist”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Decizia guvernamentală a fost luată în ciuda opoziției și amenințărilor din partea magistraților, inclusiv din rândurile celor cu funcții înalte.