Utilizarea internetului de către copiii din România este omniprezentă, conform unui studiu recent realizat de Poliția Română. Majoritatea elevilor accesează platformele online pentru comunicare, divertisment și informare, însă cercetarea evidențiază și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentul riscant, mai ales în contextul rețelelor de socializare.
Unul dintre rezultatele cele mai îngrijorătoare este că 1 din 6 elevi consideră atractive provocările periculoase online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. De asemenea, o treime dintre elevi consideră esențială obținerea de aprecieri în mediul online sub forma de aprecieri, demonstrând presiunea socială crescută în mediul virtual.
Siguranța percepută online, diferită de realitate
Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 consideră că sunt bine informați despre riscurile online. Mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane nedorite, modificând parole sau utilizând setări de confidențialitate.
Cu toate acestea, experiențele reale contrazic uneori această percepție de siguranță. Elevii au relatat întâmplări negative, precum accesarea accidentală de conținut inadecvat, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau solicitări indecente. Însă, mulți apelează la părinți sau prieteni, însă o pătrime dintre ei nu au abordat situația cu nimeni, fie din rușine, fie considerând că pot gestiona singuri situația.
Rețelele sociale și provocările online, o sursă constantă de presiune
Studiul evidențiază raportul copiilor cu rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră importantă obținerea de aprecieri, iar un sfert consideră critică postarea frecventă de conținut. În mod îngrijorător, 1 din 6 elevi apreciază provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze video-uri cu astfel de acțiuni.
Factorii motivaționali includ nevoia de validare socială, teama de excludere, presiunea de grup sau simpla curiozitate. Aceste tendințe pot expune copiii la riscuri reale, inclusiv accidente și interacțiuni daunatoare în mediul online.
Pe fundalul acestor constatări, s-a observat o autonomizare digitală a copiilor: un număr mai mare de elevi învață să navigheze independent pe internet (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. Totodată, crește utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online.
Un apel urgent spre acțiune pentru părinți, școli și autorități
Studiul, efectuat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, subliniază necesitatea intensificării educației digitale și a prevenirii riscurilor online. Deși copiii declară că sunt informați, comportamentul lor indică influența semnificativă a presiunilor online asupra deciziilor și percepțiilor.
Rețelele sociale reprezintă o componentă esențială a vieții tinerilor, însă și o zonă sensibilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe grave. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să colaboreze pentru a oferi copiilor un sprijin concret în dezvoltarea unui comportament online responsabil și sigur.