Deputatul Andrei Gușă a trimis o scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare, solicitând explicații privind numărul excesiv de mandate de securitate națională emise după alegerile prezidențiale din 2024.
2.843 de mandate de securitate națională emise după primul tur al alegerilor prezidențiale
Conform unor informații dezvăluite de Gușă, în intervalul de la primul tur al alegerilor, în care finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, până la declanșarea anchetei privind „periclitarea ordinii constituționale”, s-au emis 2.843 de mandate de securitate națională în București.
„Zeci de mii de cetățeni români au fost urmăriți pas cu pas, iar drepturile și libertățile lor fundamentale au fost restricționate prin cele mai invazive metode de supraveghere. Nicio solicitare nu a fost refuzată de Parchet sau Instanța Supremă,” a citat deputatul dintr-o investigație realizată de jurnalista Sorina Matei.
Gușă remarcă faptul că un singur mandat poate viza legal cel puțin 20 de persoane, ceea ce indică faptul că peste 56.000 de cetățeni ar fi fost monitorizați. Costurile estimate pentru aceste activități depășesc 110 milioane de euro și pot ajunge până la un miliard de euro.
„Dacă pentru supravegherea unor persoane nevinovate se cheltuiesc sume de sute de milioane de euro din surse neclare, de ce nu se aplică austeritatea și în acest domeniu?”, întreabă Gușă, criticând lipsa transparenței și a controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații.
Comparatie cu Statele Unite
El a comparat această situație cu cea din Statele Unite, unde, deși populația este de 18 ori mai mare, în 2024 s-au emis cu opt ori mai puține mandate de supraveghere pentru motive de securitate națională.
„Domnule președinte, sunteți confortabil să conduceți o țară în care peste 56.000 de cetățeni sunt monitorizați fără o explicație clară?”, a întrebat deputatul, menționând că unele mandate ar fi fost prelungite în timpul mandatului actualului șef de stat.
În încheiere, Gușă a cerut public „oprirea practicilor de poliție politică” și „extinderea austerității și asupra sectorului de securitate națională”, nu doar asupra cetățenilor.
Potrivit gandul.ro, 2.843 de mandate de securitate națională au fost emise în București de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, până în ziua în care dosarul a fost trimis în judecată, fiind suspectat că s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională.
Zeci de mii de români au fost supravegheați pas cu pas și drepturile lor fundamentale au fost restrânse prin cele mai invazive metode de monitorizare. În ultimii trei ani, datele oferite de ÎCCJ indică o cifră și mai impresionantă: 8.603 mandate de supraveghere emise de judecători specializați ai ÎCCJ pe perioada mandatului fostei șefe a Curții Supreme – Corina Corbu, în ultimii doi ani de mandat ai lui Klaus Iohannis, în timpul interimului lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului de președinte al României al lui Nicușor Dan.