În necropola Hisardere a fost descoperită o cameră funerară unică, decorată cu o frescă care ilustrează „Iisus Bunul Păstor”. Așezarea a fost prezentată oficial la nivel internațional în timpul vizitei Papei Leon al XIV-lea în Turcia.
Acest hipogeu, identificat în cercetările din 2025, se numără printre cele mai impresionante artefacte descoperite în zonă, datorită mormântului, frescelor și iconografiei. Reprezentarea lui „Iisus Bunul Păstor” de pe pereții camerei este considerată una dintre cele mai bine conservate din Anatolia.
Structura interioară, realizată din cărămidă și piatră brută, amplifică valoarea arheologică a monumentului. În interior se află un kline (pat funerar) decorat cu motive vegetale și perechi de păsări. Pe acest kline se află trei morminte: două pentru adulți și unul pentru un bebeluș.
Exprimație artistică rară a creștinismului primar
Pe patul funerar apare pictată scena lui „Iisus Bunul Păstor”, reprezentat ca un tânăr cu un miel pe umeri. Imaginea amintește de sculpturile expuse în Muzeul Pio Cristiano din Vatican și de frescele din catacombele Priscilla, Petrus-Marcellinus și Domitilla din Roma.
Prezența unei reprezentări atât de bine conservate, necunoscute anterior în Anatolia, conferă monumentului o valoare excepțională la nivel internațional. Tema „Bunului Păstor” este un motiv recurent în arta creștină timpurie, mai ales în decorarea mormintelor din perioada Imperiului Roman.
Această iconografie combină simboluri din tradițiile greco-romane precreștine cu interpretări religioase creștine, creând un limbaj vizual distinct. Pe latura lungă a camerei funerare, unde continuă săpăturile, au fost deja dezvăluite portrete ale persoanelor nobile, atât bărbați cât și femei, așezați pe o bancă, reprezentări remarcabile pentru arta portretului. Lângă aceștia apar două figurine de servitori (sclavi), mai mici ca dimensiune, în posturi de asistenți.
Prezența Papei Leon al XIV-lea și a lui Recep Tayyip Erdogan la marcarea descoperirii
Ministrul turc al culturii și turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a însoțit vizita Papei Leon al XIV-lea în Turcia. În cadrul evenimentului, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a oferit Papei o pictură ceramică ce reprezintă descoperirea de la İznik.
Deși în mormânt nu au fost găsite artefacte ce pot stabili datarea exactă, stilul arhitectural, tehnica frescelor și analiza stilistică indică faptul că monumentul datează din secolul al III-lea d.Hr. Această descoperire completează traseele de pelerinaj creștin din Turcia.
Turcia integrează numeroase rute culturale importante pentru cei interesați de originile creștinismului. Un exemplu este Traseul Sfântului Pavel, care urmează călătoriile apostolului în Anatolia. Acesta se întinde pe aproximativ 500 km, de la Perge până în Antiohia din Pisidia (Yalvaç), traversând drumuri romane antice, sate montane și zone cu păduri, oferind o experiență istorică și spirituală.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 25
Un alt traseu renumit este Drumul celor Șapte Biserici ale Apocalipsei, menționate în Noul Testament. Resturile acestor biserici se află în regiunea Egeea a Turciei, în locuri care au avut un rol esențial în răspândirea creștinismului. Apostolul Ioan (Sfântul Ioan Evanghelistul) a locuit în Efes, unde se află una dintre aceste biserici. Se crede că aici se află și Casa Fecioarei Maria.
Capadocia, cu relieful stâncos al centrului Turciei, a fost un refugiu pentru primii creștini persecutați de Imperiul Roman. Aceștia au săpat adăposturi și biserici subterane, decorate cu fresce impresionante.
Pe coasta mediteraneană, orașul Demre (fostul Myra) păstrează moștenirea Sfântului Nicolae (cunoscut și ca Moș Crăciun), atrăgând turiști către vechea bazilică și reveriile acestui sfânt al creștinismului timpuriu.