„Am reluat procedura de despăgubire a imobilelor confiscate în perioada comunistă. Astăzi, Guvernul a adoptat o ordonanță care restabilește procedurile de despăgubire, conform deciziei Curții Constituționale 43/2025, care a stabilit recomandări clare pentru evaluarea despăgubirilor în cazurile în care restituirea nu este posibilă”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, au fost stabilite norme care să protejeze drepturile persoanelor îndreptățite la despăgubiri, recunoscute de statul român. Plata acestora se va face ținând cont de posibilitățile bugetare ale României pe termen scurt și mediu.
Ministrul evidențiază principalele modificări legislative:
-Calcul echitabil al despăgubirilor, bazat pe ghiduri notariale și factori de corecție (localizare, stare, regim juridic), conform prevederilor CEDO, indiferent de utilizarea imobilului la momentul confiscării (locuință, teren intravilan etc.).
-Flexibilitate în plata despăgubirilor: 7 tranșe anuale sau o plată unică de 40% pentru cei care renunță la eşalonare.
-Reducerea litigiilor și a speculațiilor: limitarea câștigurilor pentru dobânditorii de drepturi litigioase, pentru a descuraja tranzacționarea speculativă a acestora.
-Transparență: toate instituțiile vor contribui la o bază de date națională unică privind aceste dosare.
-Prevenirea sancțiunilor și a proceselor internaționale: armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene (CEDO) privind drepturile omului.
„Până acum, valoarea despăgubirii depindea de categoria de utilizare a bunului la confiscare. Astfel, două terenuri similare din aceeași zonă puteau primi despăgubiri foarte diferite, doar pentru că unul putea fi restituit, iar celălalt nu. Noua metodă asigură un calcul obiectiv și echilibrat între despăgubirea în natură și cea echivalentă”, a precizat ministrul.
În perioada 2013-2025, statul român a alocat 23,2 miliarde lei pentru 67.500 de dosare. Dintre acestea, 16,1 miliarde lei au fost deja plătite, iar 7,5 miliarde lei urmează să fie achitate eşalonat până în 2029.
„Prelungirea perioadei de plată la 7 ani reduce presiunea bugetară și eficientizează procesul. O altă măsură este limitarea sumelor datorate cumpărătorilor de puncte: din valoarea estimată de 1 miliard lei, statul va plăti 0,45 miliarde lei, reducând astfel impactul bugetar cu peste 50%. Acest lucru permite plata despăgubirilor persoanelor îndreptățite într-un timp mai scurt. Creșterea medie a despăgubirilor aferente dosarelor din perioada post-2021 (de la 213.000 lei la 555.000 lei pe dosar) și Decizia CCR 43/2025 evidențiază nevoia unor criterii echitabile și a sustenabilității financiare. Restabilirea procesului de retrocedare, cu reguli clare și în conformitate cu standardele internaționale, reprezintă un pas important în încheierea unui capitol dificil din istoria României, într-un mod previzibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, a conchis Alexandru Nazare.