După primele trei trimestre ale anului, inclusiv măsurile de austeritate și pachetele fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să redreseze criza bugetară. Deficitul național a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Experții fiscali ai EY România au analizat motivele pentru care administrația nu reușește să atingă stabilitatea financiară.
În ciuda măsurilor de austeritate și a majorărilor fiscale, Guvernul nu a reușit să reechilibreze bugetul, iar deficitul a rămas stabil în 2025. România deține cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, are structuri administrative nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. În plus, datoria publică a depășit pragul de 1.000 miliarde de lei, apropiindu-se rapid de limita critică europeană de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile de relansare economică, guvernul a crescut cheltuielile cu plățile de dobândă. Consultanții EY au evidențiat blocaje, vulnerabilități și contexte nefavorabile care afectează evoluția economică a României.
Impactul colectării ineficiente a taxelor asupra PIB-ului României
România pierde anual miliarde de euro din cauza neeficienței în colectarea taxelor de către ANAF. Deși dispune de tehnologii de digitalizare comparabile cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al țării noastre rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de alte state din regiune, care au reușit să reducă diferențele de TVA, proiectele de digitalizare, e-facturare, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online au fost implementate cu întârziere și în mod anevoios. Ca urmare, creșterile fiscale sunt anulate de evaziunea fiscală și de ineficiența administrației fiscale. „Proiectele de digitalizare nu aduc beneficii semnificative mediului de afaceri. Percepția întreprinzătorilor este că avantajele acestor măsuri se îndreaptă către stat. În România, utilizarea instrumentelor digitale de către cetățeni este redusă. Polonia și Ungaria investesc masiv în sisteme de integrare și analiză a datelor”.
România nu alocă suficiente resurse pentru atragerea capitalului străin
Experții fiscali au abordat și problema investițiilor străine. România importa relativ mult și are aproape deloc exporturi, iar politicile incorecte nu creează oportunități pentru investitori externi. „Setul de măsuri fiscale este limitat. Depindem aproape exclusiv de capitalul străin, iar aceștia devin reticenți. România importă capital străin și nu exportă aproape deloc. Lipsa experienței determină lipsa investițiilor internaționale, care ar putea genera miliarde. Polonia și Ungaria investesc semnificativ în exterior, fiind bine organizați fiscal. Guvernul României trebuie să ajusteze politicile pentru a reține și atrage mai multe resurse externe, altfel banii și oportunitățile se vor direcționa către alte țări, iar creșterea economică va fi afectată. Multe companii își amână investițiile în România, iar crearea de locuri de muncă scade semnificativ.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ungurii, bulgarii și recent și frații moldoveni ne pot considera exemple negative. Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu: „Situația în România este mult mai gravă decât în țara noastră, în Republica Moldova, și această realitate ne face să fim mulțumiți.”
Ministrul Miruță susține că va remedia economia, dar rezultatele vor fi vizibile abia peste un an.