Parc eolian în județul Constanța. Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Pe unele surse online cu informații controversate și orientate politic, apar articole care promovează concepții eronate despre energie. Acestea vizează manipularea opiniei publice din România, contrapunând-o normelor europene și cu țările vecine, într-o perioadă de liberalizare a pieței, cu creșteri de prețuri rezultate din lipsa unei pregătiri adecvate. O analistă de politici publice în domeniul energetic, din cadrul Expert Forum, Otilia Nuțu, publică un răspuns la aceste afirmații false pe Hotnews.
1. Interconectarea piețelor energetice europene NU determină creșteri de prețuri în România. O piață unică europeană NU crește cererea de energie electrică românească către toți consumatorii din UE, ci, dimpotrivă, consumatorii români beneficiază de accesul la energia disponibilă din alte țări membre. Observăm de ani buni că România este un importator net de energie electrică, adică importăm mai multă energie decât producem intern.
Principala cauză a prețurilor ridicate la energie în România este tocmai lipsa unei interconectări optime a sistemului energetic cu cele europene. Prețurile din vara anului trecut (22 iulie), clarifică această problemă (dacă se verifică și alte perioade). Prețurile mai mari în România, Bulgaria și Grecia, comparativ cu alte țări din centrul Europei, se datorează în mare parte faptului că Ungaria fragmentează piața energetică europeană. Este urgent să se investigheze dacă această fragmentare este justificată sau dacă contribuie la crearea de oportunități pentru actori ostili.
Pe scurt: vara trecută a avut secetă și caniculă în zona noastră, plus opriri programabile ale unor reactoare nucleare; zona central-vestică europeană a produs masiv energie solară; fluxul de energie din vestul Europei nu a putut ajunge spre sud-est din cauza unor probleme pe rețea, în special în Ungaria. Lipsa acestei interconectări directe a condus probabil la prețuri mai mari față de media europeană.
2. Exporturile către Moldova și Ucraina NU sporesc prețurile în România. Dimpotrivă, Ungaria și Slovacia au exportat mult mai multă energie spre Ucraina în 2024, decât România – Ungaria 39%, Slovacia 23%, România 18%, Polonia 14%. Din această perspectivă, ar trebui să existe prețuri mai mari în țările de export, dar piața energetică europeană nu funcționează astfel, energia europeană putând fi livrată în Ucraina și Moldova de la alte surse. În România, Ucraina este conectată la sistemul energetic european, facilitând tranzitul energiei regenerabile din Dobrogea către Transilvania și, implicit, ameliorând congestiile locale.
Diferențele de preț sunt reglementate la nivel european și uneori livrările se fac la prețuri speciale de urgență sau la comandă.
3. Promovarea energiilor regenerabile în România NU este nejustificată. Investițiile în surse regenerabile în România au fost semnificativ mai lente decât cele din alte țări europene, cu excepția panourilor solare. Capacitatea de energie regenerabilă instalată în România între 2022-2024 a fost similară cu cea din Moldova, fără programe de încurajare. Certificatele verzi nu mai sunt acordate pentru investițiile noi, iar ”contribuția pentru cogenerare” nu susține dezvoltarea proiectelor noi, ci centralele termice existente. Banii europeni și contractele de garantare au efecte semnificative doar recent. Astfel, ar trebui să existe o motivație suplimentară de investiții, chiar și fără un suport financiar direct.
4. Infrastructura de transport și distribuție a energiei NU este excesiv încărcata de energie regenerabilă, ci de probleme legate de managementul ineficient al sistemului. Există fonduri europene disponibile pentru investiții în rețele și surse regenerabile. Aceste bani sunt în mare parte finanțate din taxele pentru emisiile de CO2, nu exclusiv din bugetul României.
5. Taxele pentru emisiile de gaze cu efect de seră NU determină o sarcină excesivă asupra sectorului energetic românesc. Aceste fonduri se reîntoarcă în România sub formă de investiții în sectorul energetic. România este un beneficiar net al politicilor europene de decarbonizare, asemănător cu celelalte benefcii europene.
6. Energia regenerabilă NU este responsabilă de existența unor centrale poluante vechi. Concluziile preliminare privind întreruperile de energie din Spania indică două cauze principale: lipsa de reacție a unor centrale tradiționale pe gaz și deconectarea Peninsulei Iberice de restul pieței europene.
Text reprodus din sursă inițială.