„Analizele noastre evidențiază preocuparea majoră a cetățenilor pentru problemele sociale, veniturile reduse, sărăcia și inflația. În contrast, prioritățile guvernului se concentrează pe integrarea europeană”, declară Mihail Bologan, directorul institutului sociologic iData, într-un interviu. În ultimul sondaj realizat de iData, PAS și socialiștii se situează aproape la egalitate.
- În prezent, societatea este și mai fragmentată decât în anul precedent, a mai declarat Mihail Bologan.
- iData este singura entitate de cercetare publică care a depus cerere la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru realizarea de sondaje la ieșirea de la urne în data de 28 septembrie. Cererea nu a fost aprobată.
– Pentru început, vă rog să ne explicați procedura de aprobare a sondajelor de către Comisia Electorală Centrală: ce implică un sondaj autorizat și cunoaștem că anumite date provenind din sondaje neautorizate au fost publicate și nu sunt citable în presă. Care este procedura în acest sens?
– Mihail Bologan:De câțiva ani, există un regulament care autorizează publicarea și realizarea sondajelor de opinie, inclusiv sondajele de ieșire, care includ întrebări despre intenția de vot. Anterior, nu existau astfel de reglementări, ceea ce permitea oricărei entități să realizeze sondaje de acest gen.
În prezent, este necesară autorizarea din partea CEC. Personal, consider acest regulament inutil, el nu este necesar și nu împiedică apariția unor sondaje ”confidențiale”, care prezintă date nefondate.
– Conform sondajelor dumneavoastră, ignorând diaspora și regiunea transnistreană, nicio formațiune nu va atinge o majoritate. Care ar putea fi profilul unei eventuale coaliții în viziunea dumneavoastră?
–Cel mai probabil se va asista la o polarizare accentuată în jurul celor două mari formațiuni, Blocul Patriotic și PAS, în ziua alegerilor. Este posibil ca acestea să obțină chiar rezultate mai bune decât cele indicate în sondajul actual. Există șanse destul de mari ca „Partidul Nostru” și Blocul Alternativa să ajungă în Parlament, dar aceste perspective depind și de voturile din diaspora, deoarece un scor slab în diaspora ar putea pune în pericol aceste șanse.
Astfel, putem discuta despre patru formațiuni care ar putea ajunge în Parlament, dar există două necunoscute. Prima, de importanță mai mică, este votul din stânga Nistrului, care, ca pondere în totalul alegătorilor, nu este foarte mare, probabil un procent redus (n.r.- la alegerile prezidențiale au votat în jur de 15 mii de oameni în Transnistria).
Pe de altă parte, este diaspora, despre care nici eu, realizând trei sondaje în timpul campaniei și mai multe cercetări electorale în 2025, nu pot oferi o prognoză precisă despre modul de vot. Sunt numeroase necunoscute, de la numărul de persoane care vor participa la vot. Prezența ar putea fi de 100.000, 300.000 sau chiar peste 300.000. Nu este clar.
Au fost deschise numeroase secții de vot la nivel european, în special în Europa de Vest. Nu cunoaștem exact câți alegători au opțiunea PAS.
Dacă anterior ne așteptam la un procent de 75-80%, maxim, pentru PAS și Maia Sandu, în acest an nu sunt sigur că acest procent se va repeta.
Totuși, există zvonuri despre posibile surprize în favoarea altor candidați. Asemenea surprize, au apărut în trecut, când Renato Usatîi a obținut un rezultat impresionant în diaspora la alegerile prezidențiale.
În concluzie, diaspora are acum un rol esențial în configurarea Parlamentului. Diaspora ar putea asigura voturile necesare pentru ca PAS să obțină primul loc, dar este foarte probabil ca PAS să nu obțină o majoritate absolută.
O altă posibilă variantă este o majoritate fără PAS, deși aceasta implică și incertitudini, întrucât toate partidele ar fi tentate să încheie alianțe cu PAS pentru a asigura accesul la putere. În cazul unei asemenea alianțe, este foarte probabil ca premierul ales să nu fie acceptat de președinte, ceea ce ar putea conduce la noi alegeri anticipate. Astfel, cel mai probabil scenariu este momentul de față este o majoritate formată fără participarea PAS și probabilitatea unor noi alegeri anticipate, în urma neacceptării premierului de către președinte.
„Cei care aleg PAS o spun deschis, în timp ce alții sunt mult mai rezervați”
– De ce mulți alegători refuză să răspundă sau declară că nu au opțiune de vot? Acest fenomen se observă și în sondajul dumneavoastră, dar și în alte cercetări. Este o tendință specifică ultimilor ani sau exista și până acum o așa-zisă ”spirală a tăcerii”? În favoarea căror formațiuni ar putea să meargă aceste voturi sau cei care răspund astfel nu vor participa la vot?
–Foarte simplu. Alegătorii care aleg PAS o spun deschis, fără probleme, în timp ce alții sunt mult mai rezervați. Noi depunem eforturi considerabile pentru a identifica, prin metode indirecte, dacă aceștia sunt, de fapt, simpatizanți ai altor partide.
Această abordare ne permite să prezentăm o imagine mai realistă a eventualităților din ziua alegerilor. Dacă am face o anchetă simplă, am putea obține și 50% din respondenți care declară că votează PAS, însă acest rezultat nu reflectă realitatea.
Dar dacă corelăm rezultatele cu alte întrebări, observăm o deplasare a opțiunilor către alternative mai pro-europene, pro-PAS, pro-Maia Sandu.
Spirala tăcerii operează acum în defavoarea formațiunilor de opoziție, probabil în defavoarea Blocului Patriotic și Blocului Alternativa, care au fost intens vizate. Poate că mai puțin în privința Partidului Nostru, care are un electorat mai specific, unul mai tânăr.
Problema acestui grup de alegători este că tinerii participă mai puțin la vot și va fi necesar un efort major de mobilizare pentru a menține rata de susținere.
De exemplu, dacă se intervievează 100 de persoane, cei care votează PAS participă ușor la sondaje, în timp ce alții pot refuza. Adică, ei refuză să răspundă la întrebări despre opțiunea de vot sau pot refuza să participe la sondaj. Unii dintre cei care acceptă să ofere răspunsuri despre opțiunea de vot, preferă să tacă.
De ce este important Chișinăul
– Ce diferențe există între electoratul Blocului Patriotic (n.r.- care include socialiștii lui Dodon) și electoratul Blocului Alternativa (n.r.- condus de primarul Ion Ceban)?
– Există o supraponere între votanții celor două blocuri. Iată, Alexandru Stoianoglo, în anul trecut a candidat pentru funcția de președinte din partea Partidului Socialiștilor din Moldova, nici măcar nu era din Blocul Alternativa. Astăzi, îl găsim în Blocul Alternativa. Ion Ceban, fost membru important al Partidului Socialiștilor din Moldova, este acum figura principală în Blocul Alternativa. Ion Chicu a îndeplinit funcția de prim-ministru în timpul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon. Astfel, delimitarea clară între cele două blocuri este dificilă. Observațiile sunt valabile pentru Mark Tkaciuk, fost membru PCRM, asemănător lui Igor Dodon și Ion Ceban.
Diferența se realizează la nivelul Chișinăului. Capitala este mai receptivă la mesajele Blocului Alternativa, din cauza implicațiilor sale în modificările pozitive din municipiu. Aș putea afirma că evenimente pozitive au avut loc în ultimii ani, care au influențat votul în favoarea Blocului Alternativ. Blocul Patriotic este prezent în întreaga țară, cu o prezență mai accentuată în Găgăuzia, urbane și zone mai îndepărtate de Chișinău și cu o influență mai mică în capitale. Cu Blocul Alternativa, rezonează populația mai tânără, dar nu neapărat foarte tânără, o generație diferită de cea care votează în principal pentru Blocul Patriotic. De asemenea, Mark Tkaciuc aduce o tentă mai negativă decât una pozitivă blocului Alternativa.
„Chiar și 100 de euro pot fi atractivi pentru cineva care trăiește în sărăcie”
– Cum se reflectă în sondaje, în răspunsurile alegătorilor, încercările de influențare electorală și implicarea Rusiei. Se modifică răspunsurile ale alegătorilor și după vasta propagandă din Federația Rusă și încercările de cumpărare a voturilor?
– Am putea observa că dezinformarea își lasă amprenta. Multe persoane se informează din surse media rusești, inclusiv canale Telegram, TikTok, site-uri de știri și televiziune, unde mai este posibil. În privința achiziționării de voturi, personal, nu înțeleg modul în care aceștia activi în acest sens concep. După ce observ, efectul este destul de limitat. Probabil că cei ce vând votul au ales deja candidatul pe care îi susțin. Cumpărarea de voturi mi se pare ineficientă și risipitoare. Se puteau găsi metode mai eficiente de a convinge electoratul. Cu toate acestea, vorbim despre persoane vulnerabile, care au nevoie de bani și, din cauza aceasta, acceptă o asemenea ofertă. Chiar și 100 de euro pot fi tentanti pentru cineva care trăiește într-o situație de sărăcie. Pe de altă parte, pentru cineva cu un venit de 900-1000 de euro, această sumă nu are relevanta majora asupra opțiunilor de vot. Prin urmare, cei mai predispuși la aceste oferte tind să fie persoanele cu venituri foarte reduse, preferat să voteze în partea stângă a spectrului politicii. Achiziționarea de voturi ar putea atrage un număr mic de alegători, dar în sondaje nu putem măsura acest impact dacă plata de voturi este efectuată la doar câteva zile de la alegeri.
„Societatea este și mai fragmentată decât anul trecut”
– Ați observat dacă oamenii sunt mai receptivi la dezinformare comparativ cu anul trecut?
– În prezent, societatea este și mai divizată decât în anul trecut. Practic, putem identifica două grupuri mari, fiecare trăind în propriul mediu informațional. Unii citesc din aceleași surse, emisiuni TV, site-uri, grupuri de Facebook, Viber, Telegram etc. Ceilalți se informează din surse diferite.
Astfel, aceste două grupuri comunică din ce în ce mai puțin și, atunci când se întâlnesc, se desfășoară dispute consistente. Prin urmare, este greu de stabilit care propagandă este autentică și care nu, întrucât propagandă există și pe ambele părți. Fiecare grup încearcă să proiecteze o imagine pozitivă și să critice maximum adversarul. De exemplu, dacă aruncăm o privire asupra multor grupuri PAS, putem observa că se vorbește mai mult despre Blocul Alternativa, adesea într-o manieră negativă, mai degrabă decât despre PAS însuși. Și aceasta ar fi o formă de propagandă?
Problema fundamentală este că societatea se menține profund dezbinată. Nu s-a produs nicio îmbunătățire substantială de la alegerile prezidențiale. Chiar dacă referendumul s-a aprobat și Maia Sandu și-a început al doilea mandat, nu a reușit să unească societatea. Guvernarea a fragmentat și mai mult societatea, clasificând și etichetând grupurile. Această atmosferă o determină pe unii să prefere propaganda pro-rusă în detrimentul informațiilor transmise de instituțiile guvernamentale.
Toate strategiile dedicate luptei împotriva dezinformării sunt eficiente pentru cei implicați în lupta cu dezinformarea, pentru că aceștia primesc salarii bune, granturi, diverse beneficii, dar de cele mai multe ori nimeni nu cere rezultate concrete.
Situația este mult mai complexă. Nu este o situație în care cineva spune adevărul, iar altcineva minciuni. Existența unor falsuri poate fi ușor verificată, fără a investi resurse uriașe în combaterea dezinformării.
„Nu putem decide care Crăciun este adevărat”
– Dar există mesaje ale PAS și a doamnei Maia Sandu despre pericolul influenței Rusiei în alegeri. Cum sunt percepute aceste mesaje?
–Oamenilor care nu rezonează cu președintele sau PAS le este indiferent ce afirmă doamna Sandu. Astfel de semnale, menite să construiască moralul echipei PAS chiar înainte de alegeri, nu sunt, în realitate, o strategie de consolidare. Poate doar de Paști suntem reuniți, pentru că Paștele este pentru toți. La Crăciun nu putem decide care Crăciun este adevărat, la Anul Nou nu putem hotărî dacă limba oficială este română sau moldovenească. Respectiv, nu rezolvăm problema, ci se accentuează diviziunile în societate.
– Ce argumente conduc alegerea alegătorilor? Differă acestea, comparativ cu situația de acum patru ani?
În 2021, contextul politic era diferit. Țara a scăpat de Plahotniuc și a crescut încrederea în proiectul european. Pentru prima dată, o formațiune de dreapta a avut un success impresionant.
În prezent, suntem la patru ani de la accederea noii echipe. Am văzut diferiți miniștri și deputați, unii s-au schimbat, iar unii ar fi trebuit să se schimbe de mult. Succesele externe, vizitele oficiale au fost pozitive. Pe de altă parte, situația internă nu e la fel de favorabilă. Cetățenii continuă să părăsească țara, companiile se confruntă cu dificultăți și populația îmbătrânește. Datele sondajelor noastre din primele două etape evidențiază preocuparea cetățenilor pentru problemele sociale: venituri mici, sărăcie, inflație, lipsa oportunităților de muncă, și șomaj. În schimb, guvernul își concentrează demersurile pe integrarea europeană. Dar o integrare europeană rapidă nu pare practică, Statistic. Situația a devenit mai fragilă, dispar sentimentul de entuziasm și opțiunile PAS.
Majoritatea foștilor susținători PAS s-u detașat. Mulți alegători s-au mutat peste hotare, mai ales tineri, intelectuali. Cei mai în vârstă și mai săraci rămân.
În opoziție, avem trei forțe de centru-stânga destul de puternice, cu șanse reale de a intra în Parlament. Pentru prima dată, există posibilitate de coaliții de stânga cu o posibilă minoritate de formațiuni dreapta.