Un număr semnificativ de directori din sectorul energetic și miniștri ai energiei s-au reunit luni la Houston pentru a discuta despre impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale. Evenimentul a avut loc în contextul unei perturbări majore a aprovizionării cu energie, generată de închiderea Strâmtorii Ormuz și atacuri asupra infrastructurii din regiune.
Impactul războiului asupra pieței globale a petrolului
Războiul a cauzat una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu energie din istorie. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru tranzitul unui sfert din petrolul mondial. În același timp, atacurile cu drone și rachete asupra statelor din Golf au produs daune pe termen lung infrastructurii de producție din mai multe țări.
Prețul Brent, principalul etalon al petrolului pe piețele internaționale, s-a menținut la 99 de dolari pe baril luni după-amiază. Deși declarațiile președintelui Donald Trump, care a anunțat că poartă discuții cu oficiali iranieni pentru a calma conflictul, au influențat scăderi temporare, evoluția prețului rămâne volatilă.
Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a precizat că efectele războiului nu se limitează la creșterea prețurilor. El a menționat perturbări și în livrările de heliu din Orientul Mijlociu, un element esențial pentru industria semiconductorilor și echipamente medicale. Aceste perturbări pot avea efecte pe lanț asupra mai multor sectoare industriale.
Reacțiile oficialilor și măsuri luate
Secretarul american al energiei, Chris Wright, a încercat să calmeze piețele. El a afirmat că, deocamdată, prețurile petrolului nu au crescut suficient pentru a afecta cererea, precizând că în partea americană prețurile la benzină au crescut cu peste 30%, fiind aproape de 4 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel din 2022.
Wright a adăugat că administrația Trump a considerat războiul inevitabil și a fost nevoită să intervină prin măsuri precum eliberări din Rezerva Strategică de Petrol și sprijin pentru redirecționarea transporturilor de țiței către China. Aceste măsuri au avut scopul de a stabiliza piețele, însă analiștii de la JP Morgan au tras semnale de alarmă calificând că întreruperile au dus rapid la penurii de țiței și produse rafinate în Asia.
Conferința de la Houston a reunit peste 10.000 de participanți din peste 80 de țări. Evenimentul a avut loc pentru a doua oară în ultimii cinci ani în contextul unei crize globale în sectorul energetic, fiind atât de aglomerat încât unii participanți nu au mai avut acces la unele sesiuni.
Avertismente și perspective de specialiști
Sultan Al Jaber, directorul general al ADNOC, a atras atenția asupra impactului prețurilor în creștere asupra economiei globale. El a afirmat că această situație crește costul vieții pentru cei mai vulnerabili și încetinește creșterea economică la nivel mondial. „De la fabrici la ferme și la familii, costul uman crește zilnic”, a spus Al Jaber.
Ben Marshall, președinte al Vitol Americas, a avertizat că dacă prețurile petrolului vor ajunge la 120 de dolari pe baril, piețele globale se vor confrunta cu o reducere severă a cererii. În prezent, contractele futures Brent au ajuns temporar la 119 dolari la începutul lunii martie.
Războiul a închis un punct esențial pentru transportul petrolului și gazelor, Strâmtoarea Ormuz, utilizată pentru tranzitul unei cincimi din aprovizionarea globală. Infrastructura critică din regiune, inclusiv uzina de gaze naturale lichefiate a QatarEnergy, a fost avariată și va necesita ani pentru reparații.
Mike Wirth, CEO al Chevron, a afirmat că va dura timp până la ieșirea din această situație. El a indicat că tensiunile nu sunt încă complet reflectate în prețurile futures ale petrolului. În plus, el a subliniat că eforturile internaționale, precum eliberarea de rezerve strategice, nu au fost suficiente pentru a calma piața.
Autoritățile din Japonia, care depind în proporție mare de importuri de petrol, au contribuit cu aproximativ 80 de milioane de barili la această eliberare de rezerve, a doua ca mărime după cele 172 de milioane de barili ale Statelor Unite. Dorința de a stabiliza piața rămâne, însă, limitată de complexitatea situației regionale.
Unilateral, analistul financiar Takehiko Matsuo a evidențiat că aceste perturbări pot dura ani de zile până la reechilibrare, iar piețele încă resimt efectele blocajelor și sancțiunilor din regiune.