**Criza energetică globală se accentuează în contextul blocadei din Strâmtoarea Ormuz și al conflictelor din Orientul Mijlociu**
Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că situația actuală cauzată de blocada Iranului în Strâmtoarea Ormuz reprezintă o criză mai gravă decât cele din trecut. El subliniază că planeta trebuie să se pregătească pentru cele mai nefavorabile scenarii, întrucât această criză depășește orice incident de întrerupere a aprovizionării cu energie de până acum.
### Contextul și experiențele anterioare ale crizelor energetice
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc trei mari crize energetice, în 1973, 1979 și 2022, fiecare generând creșteri semnificative ale prețurilor și perturbări economice majore.
### Criza energetică din 1973
Criza a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon. Atunci, OPEC a impus un embargou exporturilor de petrol către Occident, ca urmare a sprijinului acordat Israelului în conflictul de Yom Kippur. Arabia Saudită, împreună cu alte state producătoare, s-au aliat cu decizia, vizând Canada, Japonia, Olanda și Marea Britanie. Embargoul a fost ridicat abia în martie 1974, dar în acest interval prețul petrolului a crescut cu 300%, de la 3 dolari la 12 dolari pe baril. Această criză a avut un impact dur asupra economiei americane și a stilului de viață, generând cozi kilometrice la stațiile de benzină.
### Criza din 1979
Aceasta a izbucnit după Revoluția Iraniană, când aprovizionarea globală cu petrol a scăzut cu 4%. Prețul barilului a urcat aproape de 40 de dolari. În 1980, criza s-a agravat din cauza conflictului dintre Irak și Iran, iar Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. În acea perioadă, administrația lui Jimmy Carter a fost afectată de scăderea încrederii în politicile energetice și de criza de aprovizionare. Creșterea prețurilor și coziile la benzinării au influențat alegerile prezidențiale din 1980, favorizând candidatul republican Ronald Reagan.
### Criza din 2022
nog de COVID-19 și sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei au dus la o criză energetică, cu predominanță în domeniul gazelor naturale. Europa a renunțat aproape complet la importurile de petrol și gaze din Rusia, în special după sabotajul conductelor Nord Stream din septembrie 2022. În SUA, prețurile la energie au crescut, iar inflația a atins nivelul de 9% în vara aceluiași an. Creșterea costurilor de trai a determinat retragerea din cursa pentru realegere a lui Joe Biden.
### Perspectivele pentru 2026 și impactul blocadei din Iran
După atacul SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, regimul de la Teheran a decis blocarea Strâmtorii Ormuz, blocând 20% din tranzitul mondial de petrol și gaze naturale. Această măsură a provocat creșteri semnificative ale prețurilor globale la carburanți și a generat amenințări asupra stabilității energetice globale, consideră Fatih Birol.
Directorul AIE susține că această criză poate fi mai gravă decât cele din trecut, având în vedere amploarea ei. Impactul cel mai mare urmează să fie resimțit de țările în curs de dezvoltare, precum și de europeni, Japonia și Australia, care vor suferi din cauza creșterii prețurilor la petrol și gaze, precum și a inflației accelerante.
În efortul de a gestiona situația, statele membre ale AIE au decis în luna trecută să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol. Chiar și astfel, o parte semnificativă a acestor rezerve a fost deja utilizată, iar guvernele încep să ia măsuri pentru raționalizarea consumului. De exemplu, unele țări analizează reducerea deplasărilor cu vehiculele private, iar companiile aeriene anunță posibile anulări de zboruri din sezonul de vară.
### Implicații și perspective
Tensiunile generate de blocarea Strâmtorii Ormuz și conflictele din Orientul Mijlociu continuă să pună presiune pe piețele energetice globale, într-un context deja afectat de impactul pandemiei și de sancțiunile asupra Rusiei. În prezent, riscul de perturbări majore în aprovizionarea cu petrol și gaze influențează prețurile și strategia de rezervă a economiilor globale.
Sursa foto: Shutterstock/AIE/Hepta.