Iulia Motoc, Fotografie: Arhiva personală
„Exprimarea politică poate include termeni care șochează, insultă sau stârnesc disconfort”, a afirmat luni seară Iulia Motoc, judecătoare la Curtea Penală Internațională, într-o postare în care a explicat principiile CEDO referitoare la libertatea de exprimare a liderilor politici. Postarea intervine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu de un „atac” la adresa justiției.
„Având în vedere experiența mea de aproape zece ani ca judecător CEDO, consider necesar să clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având în vedere că toate cazurile pot ajunge la Curte”, a menționat Iulia Motoc într-o postare pe Facebook.
Conform judecătoarei, „jurisprudența constantă a Curții arată că discursul politic reprezintă fundamentul unei societăți democratice”, iar limita criticii acceptabilă este mult mai extinsă în cazul politicienilor comparativ cu cetățenii obișnuiți.
„Gradul extins de libertate în critică: Politicienii, datorită funcțiilor publice pe care le dețin, acceptă implicit un nivel mai ridicat de analiză și critică. Limitele criticii tolerate sunt considerabil mai relaxate în cazul persoanelor publice decât în cazul cetățenilor privati”, a explicat Motoc, adăugând că exprimarea politică poate conține „termeni care șochează, insultă sau provoacă disconfort”.
„Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar dacă pare exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția articolului 10, cu condiția să nu se transforme în discurs ilegal”, a precizat Motoc.
„Importanța dezbaterilor de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul abordează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau conflicte de interese”, se mai precizează în postarea citată.
De asemenea, ea a subliniat că această protecție „nu este absolută”, fiind exclus discursul instigator la ură, conform jurisprudenței CEDO în cazurile Féret și Le Pen.
„Protecția specială nu este completă. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește limitele dezbaterii democratice legitime și prejudiciază valorile fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu beneficiază de protecție”, a conchis Iulia Motoc.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, reclamată de CSM la Parchet pentru declarațiile despre pensiile magistraților
Luni, Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu că, prin afirmațiile despre pensiile judecătorilor, a realizat un „atac la adresa puterii judecătorești”. CSM a anunțat sesizarea organelor competente „pentru săvârșirea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare”.
„Astfel de afirmații reprezintă atacuri asupra unei puteri constituționale, alimentând un discurs periculos ce incită la ură și discriminare, având scopul de a divide societatea față de corpul magistraților”, se menționează în comunicat.
Într-o intervenție la Digi24 sâmbătă, Oana Gheorghiu a comparat sistemul de pensii al judecătorilor cu „o formă de Caritas” și a spus că „dacă banii aceia trebuie să meargă la ei pentru că dau sentințe, îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care adoarme flămând”.