Potrivit unui anunț oficial al Guvernului, prim-ministrul a adus aminte participanților despre „motivele pentru care în anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la nivelul din acest an”.
„De asemenea, premierul Ilie Bolojan a menționat că înțelege că persoanele cu salarii mici sunt cele mai afectate de creșterea costurilor de trai, însă, totodată, o eventuală majorare a salariului minim brut în anul următor va determina creșteri succesive ale altor salarii, deoarece peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare sunt corelate cu salariul minim brut și vor conduce, la rândul lor, la majorări în lanț ale cheltuielilor bugetare: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații”, arată comunicatul oficial.
Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul următor, o creștere a salariului minim „va provoca automat o amplificare a salariilor în sectorul public, însă România nu își poate permite această creștere în anul următor”, precizează sursa oficială.
„Anul acesta, productivitatea muncii s-a majorat cu 5%, însă salariile au crescut deja cu peste 9%. Orice majorare salarială care nu se sprijină pe o creștere a productivității duce la o amplificare a inflației, ceea ce afectează în special persoanele cu venituri reduse. Există diferențe salariale și între regiuni și județe, iar o creștere uniformă a salariului minim va penaliza exact zonele mai sărace, eliminând multe locuri de muncă din zonele rurale și orașele mici”, conform comunicatului.
Luând în considerare argumentele bazate pe analize economice, se estimează că „este foarte probabil ca salariul minim brut garantat în plată să rămână și în anul următor la nivelul din acest an”, conține comunicatul oficial.
Discuțiile vor continua și în luna următoare, urmând ca Guvernul să adopte o decizie până la finalul lunii noiembrie.