Fostul lider rus Dmitri Medvedev l-a amenințat marți cu moartea pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj plin de insulte publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, conform agenției DPA, citată de Agerpres.
Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a făcut referire la discursul de Crăciun al lui Zelenski, afirmând că acesta a dorit moartea „unei persoane” – probabil liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„Este clar pentru toți că el vizează moartea nu doar ‘unei singure persoane’, ci a noastră, a întregii națiuni și a țării noastre. Și nu doar că aspiră la acest lucru, ci a și ordonat atacuri masive”, a acuzat Dmitri Medvedev.
„Nu voi menționa aici moartea violentă a sa, deși în prezent ‘Doamna cu coasa’ îi șoptește frecvent în ureche, ticălosului”, a continuat fostul oficial rus.
Medvedev nu l-a numit direct pe Zelenski, ci a folosit o serie de insulte și jigniri pentru a face referire la liderul ucrainean.
De asemenea, Medvedev a menționat că, după moartea lui Zelenski, corpul său ar trebui conservat și expus „în scopuri științifice” în muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg.
În secolul al XVIII-lea, țarul Petru I a expus obiecte științifice în această colecție de mostre, inclusiv exponate cu malformații.
Ce l-a enervat pe Dmitri Medvedev
Deși Medvedev are reputația unui provocator, discursul intitulat „Despre anul care a trecut” este excepțional de dur și insultător chiar și pentru standardele sale, conform agenției DPA.
În discursul de dinainte de Crăciun, Zelenski a afirmat: „Fie ca el să dispară, poate că fiecare dintre noi gândește asta în sinea sa”. Deși nu a rostit un nume, această remarcă a fost interpretată ca fiind referitoare la Putin.
Zelenski a adăugat: „Dar, în fața lui Dumnezeu, cerem un lucru mai mare. Cerem pace pentru Ucraina”.
Analiză după acuzațiile Rusiei privind un presupus atac asupra reședinței lui Putin
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat luni Ucraina că ar fi încercat să atace cu drone una dintre reședințele lui Putin din regiunea Novgorod, însă Kievul a negat categoric aceste acuzații. Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că a fost informat de Putin despre o astfel de tentativă în cursul unei convorbiri telefonice. „Este îngrijorător”, a comentat liderul SUA.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins aceste acuzații, calificându-le drept o „înșelătorie”.
Ministrul rus de externe a declarat că „Rusia își va reevaluate poziția de negociere ca reacție la atacul asupra reședinței lui Putin”. El a afirmat că Rusia „își rezervă dreptul de a riposta împotriva Ucrainei”.
Potrivit DPA, locuitorii din apropierea regiunii Novgorod, unde se află reședința lui Putin, nu au auzit explozii sau drone în ultimele nopți. Nici nu au fost emise alerte de raid aerian în acea zonă.
Reședința lui Putin, „Dolghie Borodî”, este poziționată la nord-est de orașul Valdai, unde locuiesc până la 14.000 de persoane. Lacul Valdai delimitează orașul de această reședință.
Absenta dovezilor pentru acuzațiile Moscovei
Specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA nu au identificat dovezi concrete care să susțină afirmațiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, privind un presupus atac ucrainean.
Conform ISW, atacurile ucrainene confirmate asupra teritoriului rus sunt de regulă susținute de surse deschise, precum înregistrări video sau relatări locale. Până acum, experții nu au observat astfel de materiale despre atacuri în apropierea reședinței lui Putin, care să confirme aceste declarații.
Unii analști disidenți ruși din Occident, precum activistul pentru drepturile omului Vladimir Osecikin, fondatorul platformei „Gulagu.net”, consideră că presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Putin ar fi o „diversiune” orchestrată de Kremlin pentru a compromite negocierile de pace.
Osecikin menționează că Lavrov a lansat aceste „informații false” chiar după întâlnirea dintre Donald Trump și Zelenski la reședința din Florida, în cadrul căreia s-a discutat despre potențiala încheiere a conflictului ruso-ucrainean. Trump a declarat ulterior că negocierile progresează și că părțile sunt „aproape de un acord”.