Israelul a solicitat o operațiune militară preventivă împotriva Iranului, lucru confirmat de ministrul Apărării, Israel Katz. Lovitura a fost planificată de luni de zile și a fost declanșată după o perioadă de tensiuni crescute în regiune. În urma atacului, mai multe explozii au fost raportate în capitalele iraniene, printre care Teheran, Isfahan, Qom, Karaj și Kermanshah, fiind vizate zone considerate cheie în programul nuclear și de rachete balistice ale Teheranului.
Operațiunea a fost rezultatul unei planificări de lungă durată
Surse din domeniul apărării israeliene afirmă că atacul nu a avut caracter spontan, ci a fost rezultatul unei coordonări prealabile cu Washingtonul. Pregătirile au fost efectuate cu câteva luni înainte, iar momentul declanșării a fost stabilit cu câteva săptămâni înainte. Decizia a venit ca urmare a avertismentelor repetate din partea autorităților din Israel și SUA privind continuarea programelor strategice ale Iranului.
Reacția Iranului și impactul asupra spațiului aerian regional
După atac, presa iraniană a raportat mai multe explozii în mai multe orașe, inclusiv Teheran, Isfahan, Qom, Karaj și Kermanshah. Agenția Fars a menționat că mai multe rachete au lovit zona Republic din capitala Iranului.
În același timp, sirenele de alarmă au fost activate în mai multe regiuni din Israel, iar populația a primit mesaje de urgență prin telefoane mobile, fiind sfătuită să rămână în spații protejate. Armata israeliană a declarat trecerea întregului teritoriului la nivelul de „activitate esențială”, indicând riscul unui contraatac.
Închiderea spațiului aerian și măsuri de restricție internă
După atac, Israelul și Iranul și-au închis spațiile aeriene pentru zborurile civile, măsuri adoptate și de autoritățile din Irak. Serviciile de telefonie mobilă din Iran au fost temporar întrerupte, măsură care reflectă nivelul ridicat de alertă internă.
Riscuri de escaladare regională
Lovitura militară marchează o schimbare radicală în evoluția conflictului dintre Israel și Iran, intensificând tensiunile în regiune și crescând riscul unei confruntări deschise. Reacția Iranului rămâne neclară, în timp ce stabilitatea strategică a zonei pare din ce în ce mai vulnerabilă.