Adolescenți care se culcă la ore târzii, între 2.00 și 3.00 dimineața, și consideră că pot recupera lipsa de somn dormind până la prânz. Tineri care consumă energizante, petrec multiple ore în fața ecranelor și ajung în cabinetul medicului neurolog pediatru cu dureri de cap, vertij, stare de leșin, anxietate sau dificultăți de concentrare. „Zilnic, observ adolescenți cu probleme similare”, afirmă dr. Adina Nicolae, medic primar neurolog pediatru. Cea mai mare preocupare nu este doar simptomul în sine, ci faptul că mulți încep să vadă acest mod de viață ca fiind normal.
„Este necesar să se intensifice promovarea efectelor negative ale componentelor din băuturile energizante asupra organismului. Aceste băuturi pot induce dependență și sunt extrem de accesibile copiilor”, afirmă, în 2021, pentru British Medical Journal, un tânăr de 21 de ani care a suferit insuficiență cardiacă în urma unui consum excesiv de energizante.
Băuturile energizante, chiar și atunci când nu sunt consumate în exces, influențează negativ calitatea somnului copiilor și adolescenților, iar lipsa degradă multiple funcții, manifestate prin dureri de cap, amețeli, stări de leșin și probleme de concentrare. Combinate cu timpul petrecut pe ecrane, alimentația nesănătoasă și hidratarea insuficientă, aceste efecte devin evidente: „Medicii și-au exasperat numărul de cazuri de copii și tineri cu simptome neurologice provocate de un stil de viață dezechilibrat și un program dezorganizat”, subliniază dr. Adina Nicolae.
Adolescenți și simptome repetitive
Mulți tineri ajung la medic abia după ce părinții observă modificări de comportament sau la școală: rezultate scăzute, oboseală constantă, iritabilitate, dificultăți în organizare sau atenție, precum și dureri de cap, amețeli sau stare de leșin. Pentru părinți, consultul cu neurologul pediatru începe adesea cu anxietate: „Este ceva la nivel cerebral?”. În realitate, majoritatea cazurilor sunt legate de stilul de viață.
„Revelator pentru tinerii mei pacienți este că își petrec ore târzii în noapte în pat, adormind în jurul orei 2.00-3.00, și se trezesc în jurul orei prânzului”, explică medicul. Ritmul circadian (ceasul biologic) este sensibil la orele de inițiere a somnului, la lumina și rutină, iar continuitatea întârziată a somnului poate afecta corespunzător starea de alertă, concentrarea și stabilitatea emoțională, chiar dacă totalul de ore de odihnă păstrează valorile recomandate.
Recomandarea principală pentru astfel de situații este respectarea unui program regulat de odihnă: „Respectarea unui program de somn, cu adormire până la ora 22:00, asigură o odihnă optimă a creierului și reduce riscul apariției unor probleme neurologice”.
Pe lângă somn și consumul de energizante, alți factori agravanti sunt timpul prelungit petrecut pe ecrane luminoase, sedentarismul și hidratarea deficitară. În ultimii ani, și fumatul sau vapatul au avut impact semnificativ asupra stării neurologice a adolescenților.
Pentru părinți, poate fi încurajator să afle că, în majoritatea cazurilor, problemele nu sunt cauzate de afecțiuni grave, ci de stilul de viață. Totuși, schimbarea este dificilă, mai ales în contextul unui ecosistem social bazat pe nopți târzii, utilizarea telefonului și stimulente.
„Nu excludem posibilitatea ca simptomele să aibă cauze diferite. În consultații, investigațiile, cum ar fi RMN cranio-cerebral, sunt utilizate pentru a exclude alte suspiciuni”, precizează dr. Nicolae.
Programul dezorganizat poate frecventența crizelor epileptice
În anumite situații, simptomele nu se limitează la cefalee și vertij. Dr. Nicolae remarcă și apariția crizelor epileptice la adolescenți, uneori cu debut brusc. De exemplu, recent, o adolescentă a suferit o criză tonico-clonică în timpul dimineții, la trezire, cu pierderea conștienței, rigiditate musculară și mișcări involuntare. S-a descoperit că nu avea un program adecvat de odihnă, petrecând mult timp pe telefon și consumând energizante.
Deși energizantele nu provoacă direct epilepsie, acestea pot favoriza apariția crizelor, mai ales în prezența unei predispoziții necunoscute. Oboseala, privarea de somn și stimulentele pot acționa ca factori declanșatori la pacienții vulnerabili.
Diagnosticul se stabilește adesea prin detalii clinice și electroencefalogramă (EEG). O criză izolată, împreună cu modificări sugestive pe EEG, poate fi suficientă pentru confirmarea epilepsiei. Este foarte util ca părinții să ofere o înregistrare video a episodului pentru o mai bună înțelegere a crizei.
„Uneori, simptomele pot avea și alte cauze decât oboseala”
Deși majoritatea problemelor provin din stilul de viață, dr. Nicolae subliniază că, în unele cazuri, investigațiile pot indica alte cauze. În experiența sa, a întâlnit chisturi intracraniene de dimensiuni considerabile, malformații vasculare cerebrale și tumori cerebrale, care pot provoca simptome neurologice.
Explicații mai simple, frecvent întâlnite, includ postura incorectă. „Pozitia greșită, cu capul aplecat frecvent asupra telefonului, poate cauza dureri musculare cervicale și disconfort”, explică medicul. Aceasta poate justifica vizitele la neurolog pentru verificări, urmate de radiere pentru corectarea posturii sau tratament de recuperare.
De asemenea, medicul remarcă și alte afecțiuni, precum scolioze, cifoze, dureri de spate și lipsa activității fizice, agravată uneori de ghiozdanele grele și postura nepotrivită.
Alte motive pentru consultații neurologice: întârzieri de dezvoltare și semne de alarmă
Primii pacienți cu frecvență sunt copiii mici cu tulburări de dezvoltare motrice, de limbaj sau cognitivă. Dr. Nicolae afirmă că mulți părinți identifică diferențe față de frați sau copii de aceeași vârstă și consultă neurologul. La vârsta de până la un an, semnele includ incapacitatea de a-și ține capul, dificultăți în șezut, întârzierea pașilor sau asimetrii în utilizarea mâinilor.
Un exemplu de semn de alarmă este reacția „parașută”: dacă, la vârsta de 6 luni, copilul nu se sprijină cu ambele mâini când este așezat în poziție compassională, poate fi un indiciu de problemă neurologică. La mers, întârzierea de peste un an și patru luni sau lipsa de sprijin în jurul vârstei de 9 luni necesită evaluare specializată.
Copilul care cade des și se lovește, semnal de alertă
După vârsta de un an, copiii care cad frecvent sau se lovesc pot avea diverse motive: neatenție, hiperactivitate, probleme neuromusculare sau tulburări ale nervilor implicați în mișcare. Recuperarea este frecvent posibilă prin kinetoterapie și programe de întărire musculară. Hiperlaxitatea ligamentelor poate fi, de asemenea, o cauză benignă sau parte a unor boli mai complexe, necesitând evaluare genetică și colaborare multidisciplinară.
Convulsiile febrile și infecțiile: când se impune intervenția medicală de urgență
Convulsiile febrile reprezintă o cauză principală de alarmă în pediatrie. Dr. Nicolae diferențiază: acestea apar pe fondul febrei, în timp ce crizele epileptice pot surveni independent de febră. Convulsiile scurte nu sunt periculoase, dar dacă durează peste 15 minute sau apar focalizate, necesită asistență medicală de urgență.
Infecțiile virale și bacteriene pot afecta sistemul nervos, chiar dacă infecția are originea respiratorie sau digestivă. Schimbările rapide în stare, precum apatie, somnolență, vomiți abundent, dureri de cap intense sau convulsii demandă intervenție urgentă. „Este esențial să se solicite ajutor medical rapid, pentru a evita complicațiile”, avertizează medicul, menționând cazurile în care întârzierea a condus la forme severe.
***
Consultați în continuare informații despre sănătate și medicină din secțiunea dedicată.
Acest material informativ își propune să sprijine adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, cu accent pe prevenție și conștientizare și este elaborat pentru a fi un ghid util în menținerea sănătății.