Inițiativa fără precedent a Consiliului Superior al Magistraturii împotriva Oanei Gorghiu a generat, pe lângă amenințarea vicepremierului, o altă consecință gravă: a trivializat semnificația termenilor fundamentali ai justiției. Acuzarea cuvintele de bună cuviință ale Oanei Gheorghiu drept „incitare la violență, ură sau discriminare” duce la diluarea înțelesului acestor termeni și a acțiunilor asociate, avertizează disidentul anticomunist și scriitorul Gabriel Andreescu, într-un articol de opinie publicat de HotNews.
Consiliul Superior al Magistraturii a decis să sesizeze Parchetul pentru a începe cercetări asupra vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzați că ar fi incitat la violență, ură sau discriminare. Argumentul reproduce afirmațiile doamnei Gheorghiu precum: „este foarte dificil să renunți la un privilegiu acordat zeci de ani”, privindu-i privilegile drept „un fel de Caritas”, iar resursele financiare destinate magistraților ca fiind „luate de la un copil flămând sau de la un buget al unui spital fără medicamente”.
Și concluzia: „Poate ar fi cazul să ne reamintim responsabilitatea civică: orice privilegiu acordat înseamnă, în egală măsură, o gaură în societate”.
„Interpretarea Ridicolă Transformă Sesizarea CSM într-un Denunț Calomnios”
Magistrații care au întocmit sesizarea, cu un minim de profesionalism, recunosc cât de ridicolă este acțiunea împotriva Oanei Gheorghiu. Ei cunosc rolul esențial al declarațiilor „acuzaatei” și contextul în care au fost făcute.
Metaforele despre jocul Caritas și hrănirea unui copil flămând sunt expresii figurative. Deși provocatoare, principiile juridice le califică drept exprimări firești ale nemulțumirii și protestului. Declarațiile Oanei Gheorghiu nu conțin nicio urmă de ură sau discriminare. Cuvintele sale nu atacă valorile fundamentale ale justiției, păcii, toleranței și egalității. Dimpotrivă, le susțin și le invocă. Nu există niciun îndemn la violență, nici direct, nici indirect, sau justificări ale violenței, urii și intoleranței. Influența acestor afirmații nu poate avea astfel de efecte.
Diapazonul opiniilor publice a făcut parte dintr-o chestiune de interes major, iar implicarea vicepremierului Guvernului Bolojan a fost justificată. Am menționat anterior criteriile utilizate de judecătorii europeni.
Interpretarea cuvintelor Oanei Gheorghiu de către cei care au semnat sesizarea CSM contravine flagrant, și în mod evident, principiilor și practicilor juridice definite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În condițiile în care s-au ridicat acuzații nefondate împotriva unui discurs cu o claritate profesională, magistrații din CSM au acționat în mod abuziv împotriva doamnei Gheorghiu.
Dacă acuzațiile de incitare la violență, ură și discriminare ar fi adevărate, vicepremierul s-ar putea confrunta cu o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 3 ani de închisoare sau amendă penală. Evident, aceste acuzații nu sunt întemeiate. Semnatarii sesizării CSM au făcut afirmații calomnioase. Într-o societate normală, aceștia ar putea fi condamnați la închisoare de la 6 luni la 3 ani.
„Acuzația Determină Pierderea Clarității între Acceptabil și Inacceptabil în Societate”
Oana Gheorghiu s-a referit la comunitatea magistraților în general. Declarațiile oficialilor, greva instanțelor și solidaritatea publică explică această generalizare. Magistrații reprezintă o forță instituționalizată puternică. Se observă o influență semnificativă. Când organismele puternice precum Poliția sunt supuse opiniilor negative, instanțele internaționale refuză să susțină plângerile lor.
Inițiativa fără precedent a CSM a avut ca efect, pe lângă amenințarea vicepreședintelui Executivului, o altă reacție nocivă: a trivializat semnificația termenilor esențiali ai justiției. Acuzarea cuvintelor de bună cuviință ale Oanei Gheorghiu pentru „incitare la violență, ură sau discriminare” diluează înțelesul acestor expresii și a faptelor conexe. Asemenea acuzații estompează delimitările între ceea ce este tolerabil și ceea ce nu este, făcând mai dificilă aprecierea clară a violenței, urii și discriminării.
De decenii, anumite plângeri legale împotriva scrierilor lui Ion Coja, intentate din motive antisemitice, rămân nesoluționate, deși acestea sunt extrem de grave.
Exemplul protestului din 9 martie 2025, când George Simion a declarat că „ar trebui jupuiți de vii cei care au pus la cale lovitura de stat”, s-a ajuns la deschiderea unui dosar penal pentru infracțiunea de instigare publică. În acest caz, se cercetează fapta, nu persoana în sine.
Diana Șoșoacă a postat pe Facebook o critică dură: „Procurorii din România, cu mici excepții, sunt niște ineficienți. (…) Sunt incompetenți, inculți, corupți! Sunteți niște mizerii juridice! Sunteți niște enti nedemni care au distrus țara”. Dosarul împotriva președintei S.O.S. în această speță nu vizează ultrajul împotriva magistraților.
O altă postare recentă a Dianei Șoșoacă arată confuzia evidentă: „Înțeleg că dosarele mele se vor clasifica! Domnule Nicușor Dan, toți cetățenii sunt egali în fața legii, nu numai Oana Gheorghiu. Închideți toate dosarele legate de libertatea de exprimare, inclusiv al meu”.
„Elita Avansaților a Rămas Impasibilă”
Transformarea absurda, de către magistrați, a unor expresii inofensive în „acțiuni de violență, ură sau discriminare” facilitează, paradoxal, justificarea evitării sancțiunii pentru infractori reali.
Anticipând criticile împotriva doamnei Gheorghiu, reprezentanții CSM, ÎCCJ și unii oficiali au atacat din nou conceptul de independență a magistraților, statul de drept și pacea socială. În comunicatul CSM din 10 noiembrie, se susține că „statutul magistraților ar fi fost încălcat, într-un mod iresponsabil și populist”. „Alegațiile” Oanei Gheorghiu sunt interpretate ca „atacuri la adresa unei puteri constituționale” și ca alimentând un discurs de polarizare socială.
Un comunicat alarmist afirmă că independența justiției „include și garanția financiară, conform jurisprudenței europene”, o afirmație considerată mincinoasă de mai multe luni. În ciuda criticilor, elitele privilegiate au rămas impasibile.
Magistrații români par să fi căzut într-o stare de aroganță excesivă, de unde nu se pot elibera singuri.
Încălcând valorile și principiile profesionale, denunțul calomnios al magistraților CSM reprezintă, de fapt, o agresiune împotriva justiției. Dreptatea trebuie protejată și apărată chiar de cei care, din interior, încalcă aceste valori.
Rezultatul poate fi atins prin solidarizarea opiniei publice cu actorii politici care susțin ordinea juridică a țării. Este imperativ ca legislația, în special statutul judecătorilor și procurorilor, precum și normele de organizare și funcționare ale CSM, să fie modificate rapid.
Inițial, acest text de opinie a fost publicat în Contributors.ro