Tineri utilizând telefoanele inteligente (Foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia)
Generația Z va trebui să depună eforturi semnificative mai mari comparativ cu generațiile anterioare pentru a-și menține nivelul de trai, pe măsură ce inteligența artificială redesenează piața muncii, mulți confruntându-se cu perspectiva de a avea venituri inferioare față de părinții lor, conform lui Gary Shilling, economist cunoscut pentru previziunile corecte privind bula dot-com și criza imobiliară.
Gary Shilling, în vârstă de 88 de ani, și-a încheiat cariera de economist-șef la Merrill Lynch pentru a fonda în 1978 firma de consultanță A. Gary Shilling & Co. El avertizează acum că transformările generate de inteligența artificială reprezintă o „problema reală”, care poate duce unele persoane să ajungă să vândă hamburgeri pe colț de stradă.
„Societatea nu ne datorează nimic”, afirmă Shilling. „Tinerii trebuie să depună eforturi majore pentru a identifica domenii unde pot adăuga valoare și crește productivitatea, deoarece acestea sunt aspectele cele mai importante în final”
Opinia sa vine într-un context în care tot mai multe dovezi indică faptul că Generația Z înfruntă condiții economice mai dure decât cele întâlnite de părinții lor la vârste similare.
Transformare structurală. Situația în România
Schimbările structurale depășesc limitele dezvoltării personale, vizând elemente fundamentale ale economiei. Conform estimărilor McKinsey, până în 2030, până la 30% din locurile de muncă în țările dezvoltate vor suferi transformări sau dispariții din cauza automatizării și inteligenței artificiale, cele mai afectate fiind sectoarele administrative, contabilitatea, retailul, transporturile și logistică – domenii în care tinerii obișnuiesc să ocupe poziții entry-level.
În România, estimările indică faptul că peste jumătate dintre actualele ocupații vor fi influențate de inteligența artificială. Cu toate acestea, doar o treime dintre tinerii români dispun de competențe digitale avansate, comparativ cu o medie europeană de 60%, conform Eurostat.
Principalele sectoare din România vulnerabile sunt: industrie, agricultură, comerț, transport și logistikă.
Țara noastră are nevoie de programe ample de recalificare profesională — aproape de opt ori mai mulți adulți trebuie să urmeze cursuri de specializare pentru a atinge nivelul țărilor din nordul Europei, conform raportului citat.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prevede că Generația Z va trebui să se recalifice de trei până la cinci ori pe parcursul carierei, un ritm fără precedent în istoria privitoare la muncă.
Eroziunea puterii de cumpărare
Deși salariile nominale au înregistrat creșteri, prețul bunurilor esențiale a crescut mult mai rapid decât veniturile. În România, salariile medii nete au crescut de două ori în ultimul deceniu, însă prețurile locuințelor au sporit de 3,5 ori, iar chiriile au urcat cu 30-50% în doar trei ani.
La orașe precum București, Cluj-Napoca și Brașov, apartamentele noi costă acum de 10-12 ori salariul mediu anual, față de aproximativ 5-6 ori acum zece ani. Chiar și cu o inflație moderată, valoarea reală a salariilor în puterea de cumpărare rămâne sub nivelurile din 2019.
Tinerii de astăzi economisesc, în medie, jumătate din suma economisită de părinții lor la aceeași vârstă, conform datelor Eurostat. Accesul la credite s-a înăsprit, iar costurile pentru electricitate, transport și alimente au exercitat o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.
Mai mult de jumătate (55%) dintre tinerii români primesc sprijin financiar de la familie, această dependență fiind mai redusă odată cu creșterea vârstei — de la 77% între 18-21 de ani la 40% în rândul celor între 30-35 de ani. Suma primită, de regulă, nu depășește 5.000 de lei anual.