În 2024, încasările fiscale și contribuțiile sociale (CAS și CASS) au depășit, surprinzător, previziunile din 2023. Procentul acestor venituri în PIB a crescut de la 25,9% la 29,2%, o evoluție semnificativă într-un singur an. Totuși, cheltuielile cu salariile și pensiile au cunoscut o creștere accentuată, observă economistul Victor Giosan.
În ultimele zile, observ cu îngrijorare și dezamăgire imposibilitatea unei conversații rationale referitoare la optimizarea deficitului bugetar. Un val de dezinformare, uneori involuntar, alteori evident intenționat, copleșește argumentația rațională în rândul clasei mijlocii, pro-europene.
- Economistul Victor Giosan a desfășurat activități de consultanță în programe ale UE, USAID, DfID, Băncii Mondiale, Consiliului Europei, UNDP, UNICEF în diverse țări, inclusiv România, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova și Tadjikistan.
- Din 2018, este consilier de rang înalt al Uniunii Europene pentru guvernul Republicii Moldova în domeniul reformei administrației publice.
Rolul clasei mijlocii în democrațiile liberale este fundamental. Nu există stabilitate, stat de drept sau libertăți civile fără o clasă mijlocie puternică și coerentă. Această clasă, însă, nu este omogenă și include antreprenori, profesioniști independenți, angajați privați și publici, fermieri, etc., fiecare grup cu interese proprii.
Din păcate, sistemul educațional deficitar în formare civic-politică duce la o modelare a ideilor economice și politice ale clasei mijlocii, influențată de tendințe, rețele sociale, simplificări excesive media, etc. Astfel, imaginea antreprenorului este adesea idealizată și asociată cu întreaga clasă mijlocie.
Mitul 1: Beneficiarii principali ai ”excesului” bugetar sunt politicienii și clienta lor și, în general, bugetarii
Realitatea este mult mai complexă. Analizând datele disponibile, constatăm o pondere stabilă a angajaților din sectorul public în totalul angajaților, comparabilă cu media europeană și OECD. În plus, România se confruntă cu o rată redusă a participării la forța de muncă, fapt evidențiat de statisticile Eurostat și ILOSTAT. Pornind de la aceste date, ponderea personalului din sectorul public în total populație este relativ redusă, comparativ cu alte țări dezvoltate.
Problema reală a României nu este o expansiune excesivă a sectorului public, ci o subutilizare a forței de muncă. Factorii care influențează dimensiunea sectorului public sunt nivelul de dezvoltare economică si aderarea la Uniunea Europeană cu standartele și costurile aferente. Așadar , România prin opțiunea sa nu a ales un model social mai puțin complex.
Cine a beneficiat efectiv?
Analizând execuțiile bugetare din 2023 și 2024, observăm următoarele:
- În 2024, încasările fiscale au înregistrat o îmbunătățire semnificativă față de 2023.
- Cheltuielile cu salariile și pensiile au crescut semnificativ, ducând la o creștere a deficitului bugetar.
- Beneficiarul direct al acestei situații sunt pensionari, angajații bugetari.
- Există și beneficiari indirecți, cum ar fi antreprenorii și companiile.
Cum s-a ajuns aici?
Este evident că creșterea cheltuielilor și deficitul bugetar continuă de pe timpurile reducerii TVA la 19% și inițiativele unor politici recente. Au existat decizii politice care au dus la creșterea cheltuielilor .
Studiile evidențiază că reducerea inegalităților de venit în ultimii ani nu a fost însoțită de o strategie transparentă de finanțare. S-au înregistrat creşteri masive ale deficitului bugetar, fără o strategie clară de acoperire.
Lipsa unui contract social transparent a dus la explozia deficitului bugetar.Consolidarea bugetară a fost realizată adesea prin măsuri punctuale și necoordonate, generând efecte negative pe termen lung. Lipsa unui nivel corespunzător de inegalitate nu este o situație pozitivă. Inegalitatea ca stimulent economic în România este un concept complex.
Concluzie
În comparație cu țările UE și OECD, România nu are un sector public excesiv, ci unul relativ redus. Dimensiunea sa depinde de nivelul de dezvoltare socială si economică si de standartele UE. Reformarea sectorului public este necesară și urgentă, prin optimizarea resurselor umane și a serviciilor oferite.