Economistul Cristian Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), avertizează printr-o analiză exclusivă despre criza bugetară a României, care s-a transformat într-un dezastru economic sever. Inflația constantă, măsurile fiscale și de austeritate implementate de Guvernul Bolojan au cauzat cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul.
Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a cetățenilor români în ultimii 20 de ani, marcate de diferite cicluri economice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o diminuare a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 5,3% în septembrie 2025 față de aceeași lună din anul precedent. Ultima lună în care s-a înregistrat o creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3%, urmat de scăderi de 2,4% și 5% în iulie și august.
De la perioade de expansiune la declin economic
În primul deceniu după anul 2000, economia României a cunoscut o perioadă de creștere, datorită majorărilor salariale care au depășit rata inflației și au condus la o sporire a puterii de cumpărare, explică Socol. „În primii zece ani post-2000, creșterea economică s-a reflectat prin majorări salariale consistente, care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape s-a dublat până în 2008.”
Evoluția salariului real în România în ultimele 25 de ani
Declinul economiei românești a debutat odată cu criza globală din 2008-2009, menționează economistul. Tăierile salariale în sectorul public, înghețările de venituri și creșterea TVA-ului inițiată de Guvern au dus la câțiva ani consecutivi de diminuare a puterii de cumpărare: -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a avut un impact puternic asupra României, cu guvernul care a înghețat și chiar a redus salariile în sectorul public.” În 2012, declinul s-a oprit. Salariile au fost din nou majorate, determinând o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul afirmă că, în acel moment, populația avea o putere de cumpărare similară cu nivelul din 2008, indicând o revenire completă după șase ani de declin.
Inflația și măsurile de austeritate au provocat cea mai severă scădere a puterii de cumpărare
În anii următori, puterea de cumpărare s-a dublat din nou, fiind cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii, afirmă analistul. „Între 2015 și 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat.” După această perioadă favorabilă, pandemia, criza energetică, conflictul din Ucraina și inflația din 2020-2022 au suspendat această evoluție. Cristian Socol observă că, deși salariile nominale creșteau, majorările de preț au determinat ca salariul real să înregistreze un regres pe tot parcursul anului 2022. Situația s-a ameliorat ușor în anul următor, când inflația a început să se stabilizeze și tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salariilor până la maximum +8%.
De asemenea, Socol subliniazăcă în acest an, odată cu inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate drastică, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, provocând o reducere accentuată a consumului. Astfel, România a înregistrat cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani și a doua cea mai severă în Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat.
„Trecerea asupra unui trend descendent s-a realizat în 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate dură au generat o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele trei luni, puterea de cumpărare a scăzut abrupt, determinând o scădere drastică a consumului.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Datoria externă a României a crescut considerabil în 2025, cu +18 miliarde de euro față de începutul anului. Volumul total al împrumuturilor a atins 221 de miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din PIB.
Alte promisiuni, aceleași declarații: Bolojan afirmă că „TVA-ul și alte taxe nu vor fi mărite în anul următor, cu condiția ca bugetul să fie elaborat serios”.