„Este necesar să evidenţiem câteva date statistice care indică anumite carenţe structurale ale sectorului agricol din România. În mod concret, ţara noastră primeşte anual aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafaţă pentru plăţi directe, în total de circa 2,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, la finalul anului, când analizăm balanţa comercială a României, constatăm un deficit de 3,47 miliarde de euro în domeniul produselor agroalimentare. Analizând aspectele detaliate ale acestei situaţii, observăm că doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, celelalte fiind persoane fizice. Practic, agricultura autohtonă funcţionează cu două, chiar trei viteze, fiind necesar să implementăm politici fiscale durabile, menite să sprijine fermierii, pe de o parte, să acceseze fondurile din Pilonul 2 al FEADER pentru proiecte de investiţii, şi, de ce nu, să asigurăm o competiţie corectă pe piaţa agroalimentară din România”, a afirmat Dumitru, în cadrul evenimentului de lansare a celei de a doua ediţii a „Cartei Albe a Agriculturii din România”.
În opinia reprezentantului MADR, acest handicap poate fi transformat în avantaj, dacă din Planul Naţional Strategic vom adopta o serie de măsuri nu foarte ample, dar care să ne permită să devenim un actor regional de referinţă pe segmentul produselor alimentare, ţinând cont că România ocupă poziţia a cincea în Uniunea Europeană ca suprafaţă agricolă totală.
„Am realizat o analiză şi, în cadrul activităţii mele anterioare ca secretar de stat la Ministerul Agriculturii, am observat că, de exemplu, pe măsura 4.1 Investiţii în utilaje agricole, avem un buget de 1,31 miliarde de euro, din care am finanţat 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 550.000 de euro şi o rată de cofinanţare de 81%. Cu aceste cifre, vreau să subliniez că am plasat fonduri importante la puţini beneficiari, în timp ce nevoia de finanţare în agricultură este extrem de mare. Pentru a fi competitivi, fermierii trebuie să se asocieze. Nu putem forţa această asociere, ci trebuie să o stimulăm prin măsuri adecvate. Astfel, trebuie să analizăm dacă din fondurile din Pilonul 1 de plăţi directe putem transfera anumite facilităţi către Pilonul 2 destinat dezvoltării rurale, pentru a sprijini coeziunea şi colaborarea între fermieri”, a adăugat el.
Secretarul de stat a menţionat că, în prezent, România plăteşte 474 de milioane de euro unui număr de 38.003 de fermieri persoane fizice, neînregistraţi fiscal.
„Am constatat, în calitate de coordonator al activităţii Agenţiei de Plăţi, că România plăteşte 474 de milioane de euro către fermieri persoane fizice, cu venituri peste 5.000 de euro, pentru 38.003 de beneficiari. Practic, jumătate de miliard de euro sunt dirijaţi către fermieri care ar trebui să se organizeze fiscal şi să producă pentru piaţă în sistem formal, ceea ce poate fi îmbunătăţit în viitor, fiind vorba doar de voinţă politică. Conform Regulamentului 2115, fermierul activ este definit prin faptul că are venituri până la 5.000 de euro cu documente justificative, peste această sumă fiind necesară înregistrarea fiscală. În caz contrar, riscă să rămână în zona subdezvoltării, fără acces la credite şi fără posibilitatea de a beneficia de investiţii din Pilonul 2”, a explicat acesta.
„Este important să avem o abordare sinceră în ceea ce priveşte reformele structurale. Deciziile trebuie asumate, chiar dacă anumite măsuri nu vor fi populare, deoarece experienţa arată că politicile populiste nu și-au atins niciodată scopurile. Trebuie să stabilim clar limitele plăţilor directe pentru persoane fizice – până la 5.000 de euro se pot acorda, însă pentru sume mai mari, trebuie să acţionăm în consecinţă, pentru a evita concurenţa neloială şi instabilitatea în sectorul agroalimentar”, a spus Dumitru.
Reprezentantul MADR consideră că fermierii ar trebui implicaţi în procesul de luare a deciziilor în cadrul APIA, pentru a îmbunătăţi calitatea gestionării fondurilor, similar modelului utilizat în Franţa.
„Este esenţial să cooptăm fermierii în structurile decizionale ale Agenţiei de Plăţi, pentru a spori eficienţa administrativă. În Franţa, acest model a avut succes, iar principalul obiectiv trebuie să fie utilizarea eficientă a fondurilor alocate, nu doar absorbţia lor. România trebuie să-şi urmărească clar strategia de dezvoltare, având ca scop ca ţara noastră să fie un lider regional, recunoscut pentru potenţialul său în agricultură şi industrie alimentară”, a precizat Dumitru.
Reprezentantul MADR a concluzionat că, pentru a realiza progrese semnificative, este nevoie de reforme reale și decizii curajoase, chiar dacă uneori pot fi incomode.
„Va trebui să stabilim limite clare pentru plăţile directe acordate persoanelor fizice. Eu consider că pentru sume de până la 5.000 de euro merge, însă peste această valoare, România nu îşi poate permite să continue plăţile de 474 de milioane de euro anual către beneficiari individuali, ceea ce creează concurenţă neloială şi instabilitate în sectorul agroalimentar”, a afirmat Dumitru.
El a mai menţionat că fermierii trebuie implicaţi în procesul decizional al APIA, pentru a creşte calitatea administrativă, la fel ca în Franţa, pentru a preveni deficienţe în sistemul de gestionare a fondurilor.
„Este important să investim în modul în care gestionăm resursele, nu doar să monitorizăm proiectele. România trebuie să devină un jucător regional important, valorificând potențialul agricol și fiind un inovator în domeniu”, a concluzionat Dumitru.
Evenimentul a marcat lansarea celei de a doua ediţii a „Cartei Albe a Agriculturii”, ca instrument pentru evaluarea actualei stări și pentru identificarea principalelor provocări și oportunități pentru viitor.