Jurnalista Emilia Șercan afirmă că plângerea penală depusă luni de către Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sa reprezintă o formă de presiune asupra guvernului și de „șantaj public”.
„Plângerea penală emisă de CSM împotriva Oanei Gheorghiu constituie o metodă extremă de intimidare a Guvernului României, posibil chiar un șantaj deschis. Dacă nu e vorba de intimidare sau șantaj, atunci este o lipsă de cunoaștere juridică, însă, având în vedere că autorul este CSM, rămân la opinia inițială: intimidare și șantaj public. Pe față, la vedere!”, a menționat Șercan, într-un mesaj publicat luni seară pe pagina sa de Facebook.
„CSM precizează în comunicatul de presă că a formulat plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, conform articolului 369 din Codul penal. Însă, acest text legal nu se poate aplică pentru o presupusă incitare la ură împotriva «magistraților» ca grup profesional”, a explicat jurnalista de la PressOne.
În mesajul său, aceasta încearcă să clarifice de ce incitarea la ură motivată de profesie nu intră în sfera articolului invocat de CSM.
Interpretarea Emiliei Șercan asupra legii:
- „Să analizăm împreună articolul 369 din Codul penal pentru a înțelege corect și membrii CSM despre ce este vorba. În primul rând, cităm textul oficial:
«Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie, definită pe criterii precum rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boli cronice necontagioase sau HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă».
Astfel, se menționează: «Incitarea publicului (…) la violență, ură sau discriminare împotriva anumitor categorii, definite pe criterii precum rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boli cronice sau HIV/SIDA». - „Magistrații nu sunt incluși în aceste categorii după criteriile enumerate – nu sunt definiți prin rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate sau boală cronică necontagioasă/ HIV/SIDA”.
- „Cheia interpretării textului o reprezintă formularea «definită pe criterii de», iar legea prevede clar 14 criterii pentru categoriile protejate de art. 369”.
- „Magistrații nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii. Dacă intenția legislatorului ar fi fost să protejeze orice grup social, ar fi fost formularea «împotriva oricărei categorii sociale»”.
- „De asemenea, legea penală nu permite interpretarea extensivă sau analogică a acestor categorii protejate”.
- „În comunicatul său, CSM face referire la «corp profesional al magistraților» și la «prestigiul funcției judiciare», dar singurul criteriu de definire a magistraților este profesia lor”.
- „Incitarea la ură motivată de profesie nu intră în sfera prevăzută de acest articol. Așadar, nu se poate interpreta că ar fi fost încălcată legea în cazul acțiunilor respective”.
Emilia Șercan concluzionează că demersul CSM reprezintă, în opinia sa, „o tactică de intimidare și chiar șantaj la adresa Guvernului, menită să își păstreze privilegiile, chiar dacă își expun public imaginea prin această plângere penală penibilă”.
Reacția CSM
Consiliul Superior al Magistraturii, conducăt de Elena Costache, a anunțat luni că a sesizat „organele competente” pentru investigarea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților.
CSM susține, în motivarea comunicatului de presă, că prin aceste declarații, Oana Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.
„Consiliul condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, formulate într-un interviu televizat, care au încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod iresponsabil și populist. Afirmațiile acesteia, făcute într-un ton emoțional, referindu-se la fondurile pentru minori cu patologii grave și comparând această situație cu garanțiile financiare ale independenței justiției, nu pot fi considerate simple opinii personale, mai ales fiind adresate de un reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmații reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, promovând un discurs de ură și discriminare, menite să creeze opoziție între societate și corpul magistraților. O opoziție artificială între judecători și «copilul flămând» este o manipulare menită să deturneze nemulțumirile reale spre sistemul judiciar”, a transmis CSM.
„Independența justiției, inclusiv garanția financiară, conform jurisprudenței europene, nu reprezintă un privilegiu pentru magistrați, ci o garanție constituțională pentru toate forțele societății democratice, asigurând protecția drepturilor cetățenilor împotriva oricăror abuzuri, inclusiv ale statului. CSM subliniază că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligatia de a sprijini și întări sistemul judiciar, nu de a-l discredita, și trebuie să coopereze instituțional cu justiția în beneficiul societății”, a afirmat Consiliul.
De asemenea, CSM precizează că a decis sesizarea organelor competente pentru cercetarea infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare în legătură cu declarațiile vicepremierului.
„Având în vedere impactul acestor declarații asupra imaginii și prestigiului judiciar, precum și la nivel social, Consiliul a hotărât sesizarea organelor de cercetare penală în conformitate cu articolul 369 din Codul penal. Se solicită reprezentanților Guvernului să păstreze echilibrul și moderația în discursul public, evitând formulări iresponsabile și emoționale care pot submina independența justiției și respectul față de această instituție, precum și incitarea populației la ură împotriva judecătorilor și procurorilor”, a mai comunicat CSM.
Acesta reprezintă primul caz de acest gen al CSM împotriva unui membru al Guvernului.
Declarațiile vicepremierului despre pensiile magistraților
Întrebată, într-o emisiune difuzată sâmbătă, despre soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a afirmat: „Le-aș transmite magistraților un mesaj – le-aș spune că îi înțeleg. Este foarte dificil să renunți la un beneficiu acordat”.
„Este extrem de greu să beneficiezi timp de zeci de ani de aceste privilegii și apoi să ți se spună că le vei pierde. Este ca un sistem de tip Caritas, care nu poate dura la nesfârșit, iar oamenii raționali trebuie să înțeleagă acest lucru. România nu își mai permite plata acestor pensii speciale. Nu putem menține asemenea cheltuieli. Banii aceia trebuie redirecționați spre alte nevoi, cum ar fi sprijinirea copiilor aflați în nevoie”, a spus Oana Gheorghiu, potrivit Agerpres.
Contactată de HotNews, vicepremierul a declarat luni că nu intenționează să comenteze demersul CSM de acuzare la Parchet.
Oana Gheorghiu a fost criticată încă de la numire, inclusiv de liderul PSD Sorin Grindeanu, care a reproșat public declarațiile sale referitoare la pensiile speciale.