Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat într-un discurs la baza de pe Ile Longue, din Finistere, că țara sa trebuie să-și consolideze modelul de descurajare nucleară în fața amenințărilor din plan geopolitic. El a subliniat necesitatea unei strategii de descurajare avansate, aplicată în întreaga Europă, respectând suveranitatea națională și evitând o cursă a înarmării.
Strategia nucleară a Franței
Macron a menționat că Parisul nu va divulga cifre legate de arsenalul nuclear, contrar practicilor din trecut. El a precizat că nu intenționează să intre într-o cursă a înarmării și a reafirmat că doctrina franceză nu permite această abordare. Discursul său a inclus conceptul conform căruia “cine vrea să fie liber trebuie să fie temut” și “cine vrea să fie temut trebuie să fie puternic”.
Președintele francez a confirmat că lanțul de comandă nucleară este clar și că decizia de lansare aparține exclusiv conducătorului statului, adică președintelui Franței. Macron a reiterat că nu va exista partajare a deciziei finale privind folosirea armelor nucleare cu aliații, subliniind faptul că această descurajare avansată are un caracter distinct și complementar față de NATO.
Participarea altor țări europene
Opt state europene au acceptat să participe la “descurajarea avansată” propusă de Franța. Este vorba despre Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Aceste țări pot găzdui în special forțe aeriene strategice franceze, ce se pot disemina în Europa pentru a contracara eventuale calcule ale adversarilor.
Macron a explicat că aceste forțe vor juca un rol de disuasiune, fiind implementate pentru a “zădărnici calculele adversarilor”. În plus, Franța, Germania și Regatul Unit vor colabora pentru dezvoltarea unor proiecte de rachete cu rază foarte lungă, ca parte a inițiativei ELSA (European Long Range Strike Approach), lansată în 2024, la care participă și Italia, Polonia și Suedia.
Contextul geopolitic și postura nucleară a Franței
Franța rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană după ieșirea Regatului Unit din blocul comunitar în 2020. Potrivit Institutului Internațional pentru Studii despre Pace de la Stockholm (SIPRI), Franța deține 290 din cele aproximativ 12.200 de arme nucleare existente la nivel mondial. Astfel, ocupă poziția a patra între statele cu cele mai mari arsenale nucleare, după Rusia, SUA și China.
Armamentul nuclear francez include patru submarine capabile să lanseze rachete cu focoase nucleare, având o rază de acțiune de aproximativ 10.000 de kilometri. De asemenea, Franța are capacitatea de a desfășura arme nucleare din aer, folosind avioanele Rafale, care pot lansa aproximativ 50 de rachete de croazieră cu focoase nucleare, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri.
În analiza disponibilă, se remarcă eforturile Franței de a-și întări arsenalul și strategiile de descurajare, într-un context de tensiuni și provocări internaționale crescute, fără a recurge însă la o competiție în înarmare.