România se află în etapa de organizare a unor vizite oficiale din partea liderilor Franței și Turciei. Până în prezent, nu a fost confirmată participarea președintelui Emmanuel Macron sau a președintelui Recep Erdogan la un summit programat la București, eveniment la care se lucrează în paralel la mai multe vizite, iar invitațiile au fost deja trimise.
Detalii despre vizitele oficiale și invitații
Sursele din cadrul administrației au precizat că nu este încă stabilit dacă liderii Franței și Turciei vor răspunde invitațiilor. Nu există informații despre dacă aceștia vor participa și la Summitul B9 sau dacă vor veni separat, la Palatul Cotroceni.
În noiembrie 2025, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis o invitație oficială din partea președintelui Nicușor Dan omologului turc Hakan Fidan, pentru președintele Erdogan, de a efectua o vizită în România. În decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat după visită la Paris cu Emmanuel Macron că președintele Franței a acceptat invitația de a veni în România în cursul anului curent.
Reacții și declarații despre relațiile internaționale
Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu publicat pe 31 martie că nu poate imagina un viitor mondial fără binomul SUA-Europa și a adăugat că un divorț politic între UE și SUA ar reprezenta o catastrofă pentru Occident.
În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, România a anunțat oficial că nu intenționează să se implice în conflict. La începutul lunii martie, presa iraniană a confirmat că liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis în urma atacurilor cu rachete asupra reședinței sale din Teheran, atacuri care au vizat și alte infrastructuri sensibile.
Iranul a numit la conducere pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba Khamenei, pe 8 martie, însă informațiile despre starea sa sunt contradictorii. De la acea dată, acesta nu a mai apărut în public, alimentând speculații privind posibila sa moarte, deși oficial Iranul neagă orice deces și atribuie periodic agenții de declarații.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a menționat că România a fost invitată de Franța să discute despre „umbrela nucleară”. În condițiile în care România se bazează deja pe sprijinul nuclear al SUA, prin NATO, răspunsul președintelui Nicușor Dan a fost ambigu, fiind întrebat despre opțiunile țării.
Pe 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat permiterea accesului avioanelor cisternă ale SUA pentru realimentare în zbor, precum și utilizarea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu de către forțele americane. În declarațiile sale din 20 martie, Nicușor Dan a afirmat că România nu va participa la conflictul din Orientul Mijlociu.
Summitul B9 – context și participanți
Formatul București 9 (B9) este un mecanism politic și de securitate inițiat în 2015, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. La acea vreme, fostul președinte Klaus Iohannis și președintele polonez Andrzej Duda au fost cei care au lansat această platformă, reunind state din flancul estic al NATO.
B9 include următoarele țări: România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia. Obiectivul principal este de a întări prezența și apropierea NATO în regiune și de a susține o voce comună în fața provocărilor de securitate din estul european.
Următorul summit B9 este programat pentru 13 mai, la București. Există posiblitatea ca la eveniment să participe și secretarul de stat american pentru Afaceri Politice, Marco Rubio.
Aceasta este cea de a 11-a ediție a forumului, care continuă să fie un punct de coordonare pentru țările din estul NATO în abordarea chestiunilor de securitate regională.