Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, oferă o perspectivă exclusivă asupra dispariției treptate a industriei din sud-estul țării. El enumerează fabricile închise și analizează, pe etape, factorii care au condus la această decadere.
Buzău: metalurgie, electronică, textile, zahăr, industrie alimentară
„S-a închis Metalurgica Buzău, o turnătorie specializată în prelucrări de bază și fabricarea utilajelor agricole. Tot la Buzău, au fost închise fabrica de zahăr și abatorul regional. Este clar că aceste închideri s-au datorat lipsei materiei prime, generată de desființarea CAP-urilor și a gospodăriilor de stat. Gospodăriile individuale rezultante din repartizarea terenurilor nu au mai putut susține procesul de fabricație industrială de zahăr, carne etc. Aceasta situație se aplică și sectorului textil, incluind in, cânepă, lână, deoarece aceste gospodării nu aveau unelte agricole, semințe de calitate și erau decapitalizate, fiind imposibil de achiziționat utilaje agricole.”
Lista continuă cu industria metalurgică și sectorul materialelor de construcții
„S-au închis fabrica de sârmă metalică pentru diverse utilizări, inclusiv cauciucuri, și Ductil Steel, o unitate importantă ce producea laminate și sârmă. Aceasta era recunoscută ca furnizor de materiale pentru construcții: cuie, sârmă etc.”
Industria textilă și sectorul electrotehnic au suferit, devenind mai puțin active
„S-a închis Textile Buzău, utilizând materie primă din in, cânepă și lână. De asemenea, a fost închis Contactoare Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri în domeniul electronic și electrotehnic.”
Râmnicu Sărat: turnătorie, organe de asamblare, fabrică de țigarete, reciclare uleiuri
„La Râmnicu Sărat, s-au închis Turnătoria de fontă, Întreprinderea de organe de asamblare, fabrica de țigarete și Regoil, specializată în reciclarea uleiurilor uzate colectate din zonă.”
Focșani: pierderi din sectorul industrial, inclusiv laminor și fabrică de confecții
„La Focșani, a fost închis Laminorul și fabrica de confecții.”
Tulcea: două mari fabrici esențiale pentru metalurgie
„La Tulcea, au fost închise FEROM Tulcea, pentru feroaliaje destinate industriei siderurgice, și ALUM Tulcea, un punct crucial pentru fabricarea aluminiului la Slatina, prelucrând bauxita din import în alumina, materia primă pentru fabrica din Slatina.”
Brăila: dispariția unor întreprinderi importante
„S-a închis Laminorul Brăila și Fabrica de celuloză și hârtie, care procesau stuf din Delta Dunării, acum exportat și importat ca materie primă. În județul Brăila a fost închisă și fabrica națională de conserve de legume, Zagna Vădeni.”
SIDEX Galați – Sursa: Mediafax
Galațiul, odinioară centru major metalurgic și industrial, a cunoscut multiple închideri
„La Galați, s-au închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL – sârmă și lanțuri, precum și fabrica de confecții și cea chimică, producând săpun și detergenți. De asemenea, a fost închis și abatorul.”
Zona Constanța-Năvodari a cunoscut dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, vitală pentru agricultură.
SIDEX Galați: de la zeci de mii de angajați la producție aproape zero
„În 1989, SIDEX Galați avea 36.000 de angajați, iar pe platformă lucrau aproximativ 60.000, producând circa 8 milioane tone de oțel anual. În 2023, producția a scăzut la sub 2 milioane de tone, iar circa 5.000 de persoane sunt în șomaj. Șansele de reluare a activității sunt minime.”
„În județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila sunt importante șantiere navale, care momentan operează la capacitate redusă și au nevoie de sprijin pentru continuitate.”
Motivul închiderii fabricilor: analiza etapelor
Petru Ianc consideră că nu a fost un singur factor, ci un ansamblu de cauze, în două mari perioade: imediat după 1990 și după aderarea la Uniunea Europeană.
„După 1990, s-a renunțat la economia planificată centralizat, care asigura comenzi pentru industrie. Abandonarea sistemului de planificare a dus la pierderea comenzilor. De asemenea, unitățile industriale administrate de ministere precum Metalurgie, Chimie, Agricultură, care asigurau capitalul de lucru și operațiunile comerciale, au fost abandonate, fiind lipsite de susținere financiară.”
Devalorizarea monedei naționale și influxul produselor de import
„Devalorizarea monedei naționale în primii ani post-1990 a provocat scăderea valorii produselor vândute, ceea ce a făcut dificilă reluarea producției. Decapitalizarea a fost un alt motiv esențial. În plus, concurența importurilor, mult mai atractive și mai ieftine, a redus comenzile din industrie, mai ales în sectoarele de bunuri de consum și alimentare, precum textilele și electronicele.”
Factorii de conducere și gestionare
„Înainte de 1990, întreprinderile aveau ca obiectiv principal producția. După aceea, managerii au fost adesea schimbați cu cei implicați în vânzări, fără experiență în domeniul comercial, ceea ce a afectat negativ procesul de aprovizionare și distribuție, fiind gestionat de manageri neexperimentați.”
DATAFRAFOIC: Deficitul comercial a crescut în ianuarie, prima lună după aderarea la UE – Sursa foto: Mediafax
A doua etapă de prăbușire a industriei a urmat după integrarea în Uniunea Europeană
„După aderare, schimbările în sistemul vamal au avut impact major: până în 2005, România putea aplica taxe vamale pentru protejarea industriei, însă după această dată, atribuțiile vamale au fost transferate Comisiei Europene. Economia națională a devenit parte a pieței comune europene, concurând deschis cu celelalte state.”
A urmat criza economică, pandemia, conflictele regionale și implementarea politicilor de energie și climă, cu impact semnificativ asupra costurilor cu energia.
„După criza din 2008, pandemia, conflictul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și gaze naturale au dus la închiderea unor mari consumatori industriali, precum sectorul metalurgic și chimic, din cauza costurilor ridicate cu energia și combustibilii.”
Sursa: Mediafax
Tarifele vamale din SUA au redirecționat fluxurile comerciale către piața europeană
„Recent, creșterea tarifelor americane de import a modificat fluxurile comerciale, favorizând piața Uniunii Europene și agravând competitivitatea redusă a firmelor europene și românești, afectate deja de costurile ridicate ale energiei și de supracapacitățile globale.”
Toate aceste cauze – lipsa de comenzi, devalorizarea monedei naționale, decapitalizarea, importurile ieftine, disfuncționalitățile din agricultură și managementul nepregătit, criza financiară și costurile ridicate ale energiei – au contribuit la închiderea treptată a fabricilor din sud-estul țării și din întreaga țară.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Utilizarea unui semnal de alarmă: două mari combinate strategice, Sidex și Hunedoara, au fost închise, iar viitorul pentru mii de angajați este incert. Un cercetător specializat în metalurgie avertizează: „Industria națională este în pericol”
- (Ep. 1) Harta diminuării industriei românești. Uzinele din Transilvania s-au desființat. Petru Ianc, cercetător metalurgist, explică: „Importăm aproape tot”