Poluare încastrată într-un râu. Imagine ilustrativă. FOTO: © Toa555 | Dreamstime.com
După decenii de supraexploatare, poluare și presiuni climatice, lumea asistă la un „faliment global al resurselor de apă”. Rezervele de apă din râuri, lacuri și zone acvifere se epuizează mai rapid decât pot fi înlocuite natural, conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), citat marți de AFP.
„Termenii «stres hidric» și «criză de apă» nu mai reprezintă descriptorii adecvați pentru noile realități mondiale”, indică raportul Institutului Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate.
Acesți termeni au fost „formulați inițial ca avertismente pentru un viitor încă evitabil”, însă de atunci lumea a intrat într-o „fază nouă”, iar numeroase sisteme hidrice s-au degradat ireversibil, necesitând o nouă clasificare, au subliniat cercetătorii, potrivit Agerpres.
Pentru a descrie această nouă realitate, raportul introduce termenul de „faliment hidric”, o situație în care consumul prelungit de apă depășește reînnoirea resurselor și cauzează daune grave naturii, astfel încât nivelurile anterioare nu pot fi restabilite în mod rezonabil.
Fenomenul se caracterizează prin retragerea marilor lacuri și creșterea numărului de cursuri de apă principale care nu se mai varsă în mare în anumite perioade ale anului.
Suprafețele de zone umede dispar pe scară largă. Aproximativ 410 milioane de hectare – aproape echivalentul suprafeței Uniunii Europene – au fost eliminate în ultimele cinci decenii.
„Punct fără întoarcere”
Un alt indicator al penuriei hidrice: circa 70% din principalele pânze freatice folosite pentru apa potabilă și irigații sunt în declin pe termen lung.
Crize de tip „Ziua Zero”, când cererea de apă depășește resursele disponibile, forțând populația să reducă consumul sau să oprească alimentarea cu apă, devin tot mai frecvente în orașe.
Schimbările climatice intensifică această problemă, determinând topirea a peste 30% din zăpada și ghețarii mondiali după 1970 și reducând cantitatea de apă provenită din topirea sezonieră a zăpezii, de care depind sute de milioane de oameni.
Implicațiile sunt resimțite pe toate continentele locuite, deși nu toate țările se confruntă în mod individual cu lipsa de apă, a explicat pentru AFP Kaveh Madani, expert în științe ale mediului și autor al raportului.
„Acest lucru ne avertizează că multe sisteme din întreaga lume sunt aproape de colaps și necesită reevaluarea politicilor, a afirmat directorul institutului, considerat „laborator de idei pentru apă” al ONU, în contextul acestui studiu.
„Este esențial să recunoaștem această realitate dificilă acum, înainte de a suferi pagube ireversibile”, a subliniat el.
Raportul, fundamentat pe date și statistici existente și pe o cercetare peer-review, evidențiază o situație dureroasă: criza apei la nivel global a atins un punct fără posibilitate de întoarcere”, a precizat Tim Wainwright, liderul organizației neguvernamentale WaterAid.
Anumiți specialiști, care nu au participat direct la elaborarea acestei analize, au salutat atenția asupra problemei resurselor de apă, însă au avertizat că situația diferă semnificativ de la o regiune la alta, iar o abordare globală generală poate ascunde progrese locale importante.