„Armele cerebrale” avansate și periculoase, capabile să atace sau să modifice conștiința, percepția, memoria sau comportamentul uman, nu mai sunt doar ficțiune, afirmă doi cercetători britanici citați de ziarul The Guardian, conform News.ro.
Michael Crowley și Malcolm Dando, de la Universitatea Bradford, urmează să lanseze o carte care, în opinia lor, ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. În acest weekend, cercetătorii se vor deplasa la Haga pentru o întâlnire de importanță, subliniind faptul că mintea umană devine o nouă frontieră în conflicte și că este imperativ să se ia măsuri urgente la nivel global pentru a evita transformarea neuroştiinţei într-o armă de război.
„Poate părea science fiction”, a declarat Crowley. „Însă riscul este ca acest scenariu să devină o realitate științifică”.
Cartea, publicată de Royal Society of Chemistry, analizează modul în care progresele în domeniile neuroştiinţei, farmacologiei și inteligenței artificiale se combină pentru a genera o nouă amenințare globală.
„Intrăm într-o epocă în care creierul uman poate deveni un teren de luptă”, a explicat Crowley. „Instrumentele de manipulare a sistemului nervos central – pentru sedare, inducerea confuziei sau chiar constrângere – devin din ce în ce mai precise, mai accesibile și mai tentante pentru state”.
Cartea trasează istoria fascinantă, dar îngrozitoare, a cercetărilor finanțate de stat în domeniul substanțelor chimice care influențează sistemul nervos central (SNC).
Exemple istorice de utilizare a unor „arme cerebrale”
Pe durata Războiului Rece și în perioadele ulterioare, Statele Unite, Uniunea Sovietică și China au depus eforturi active pentru dezvoltarea unor arme care acționează asupra SNC, a precizat Crowley. Obiectivul lor era de a cauza incapacitate temporară sau permanentă, precum pierderea conștiinței, sedare, halucinații, incoerență, paralizie sau dezorientare.
Singura experiență la scară largă cu folosirea unei astfel de arme a fost în 2002, când Federația Rusă a utilizat derivați de fentanil pentru a încheia asediul teatrului din Moscova. Forțele de securitate au administrat aceste substanțe pentru a neutraliza militantii ceceni care luaseră ostatici 900 de spectatori în timpul asediului.
Majoritatea ostaticilor au fost eliberați, însă peste 120 au murit din cauza efectelor substanțelor chimice, iar un număr nedeterminat au suferit leziuni pe termen lung sau au decedat prematur.
De atunci, cercetările s-au rafinat considerabil. Specialiștii afirmă că se pot dezvolta arme mult mai „sofisticate și precise”, imposibil de conceput anterior.
„Cunoștințele utilizate pentru tratarea tulburărilor neurologice pot fi folosite pentru a perturba funcționarea cognitivă, a induce conformitate sau chiar, în viitor, pentru a transforma indivizii în agenți involuntari”, a menționat Dando.
Un nou cadru integrat pentru controlul armelor
Amenințarea este „actuală și în creștere”, dar există lacune în tratatele internaționale de reglementare a armelor care limitează capacitatea de a combate efectiv acest pericol, afirmă cercetătorii.
Dando este profesor emerit în domeniul securității internaționale la Universitatea din Bradford și expert de renume în controlul armamentelor biologice și chimice. Crowley este cercetător senior onorific în departamentul de studii pentru pace și dezvoltare globală al aceleiași universități.
În acest weekend, cei doi vor participa la întâlnirea internațională de la Haga, unde organismul numit Conferința Statelor Părți (CSP) va avea cea de-a 30-a sesiune, monitorizând aplicarea Convenției pentru armele chimice.
Cartea avansează ideea unui nou „cadru holistic de control al armelor”, diferit de tratatele existente, propunând măsuri concrete, precum înființarea unui grup de lucru dedicat agenților ce acționează asupra SNC și agenților incapacitanti extinși. Se propun și măsuri privind formarea, monitorizarea și definirea precisă a acestor substanțe.
„Trebuie să evoluăm de la o guvernanță reactivă la una preventivă”, a afirmat Dando.
Amândoi recunosc avansul constant în înțelegerea creierului și sistemului nervos central, fapt benefic pentru societate. Ei subliniază că scopul nu este de a frâna progresul științific, ci de a preveni utilizarea malițioasă a noilor cunoștințe.
„Acesta reprezintă un semnal de alarmă. Este imperativ să acționăm acum pentru protejarea integrității științei și a sănătății mintale umane”, a încheiat Crowley.