Summitul climatic de la Belem Foto: Pablo PORCIUNCULA / AFP / Profimedia
Guvernele mondiale au convenit sâmbătă asupra unui acord climatic de compromis la conferința COP30 din Brazilia, care va stimula finanțarea destinată țărilor defavorizate afectate de schimbările climatice, însă omite orice referire la combustibilii fosili cauzatori ai încălzirii globale, conform Reuters, preluat de News.ro.
Prin semnarea acestui pact, statele au încercat să evidențieze unitatea internațională în abordarea impactului modificărilor climatice, chiar și în contextul refuzului majorului emitent, Statele Unite, de a trimite o delegație oficială.
Totuși, acordul, încheiat după două săptămâni de negocieri tensionate în orașul Belem din Amazon, a scos în evidență diferențele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, precum și între guverne cu opinii opuse privind petrolul, gazele și cărbunele.
După aprobarea acordului, președintele COP30, Andre Correa do Lago, a admis dificultatea negocierilor. „Știm că unii dintre voi aveau aspirații mai mari legate de anumite subiecte abordate”, a afirmat el.
Uniunea Europeană a fost pentru formularea unei propuneri privind renunțarea la combustibilii fosili, însă în final a acceptat renunțarea la aceasta, după ce o coaliție de state, inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol, a considerat-o inacceptabilă.
„Este recomandat să susținem acest acord deoarece, cel puțin, mergem în direcția corectă”, a declarat Wopke Hoekstra, comisar european pentru climă, înainte de aprobare.
„Ce se întâmplă aici depășește incapacitatea”
Unele state au avut opinii mai dure. „Decizia privind clima, care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, nu reprezintă neutralitate, ci complicitate. Iar situația actuală depășește nivelul incompetenței”, a afirmat Juan Carlos Monterrey, negociator panamez pentru probleme climatice.
Acordul promovează o inițiativă voluntară pentru accelerarea măsurilor climatice, menită să ajute țările să își îndeplinească angajamentele existente de reducere a emisiilor și solicită națiunilor bogate să tripleze fondurile pentru sprijinirea țărilor în dezvoltare în adaptarea la încălzirea globală până în 2035.
Specialiștii în domeniu au precizat că angajamentele naționale actuale pentru reducerea emisiilor au diminuat semnificativ prognoza de încălzire, însă acestea nu sunt suficiente pentru a evita creșterea temperaturii globale peste pragul de 1,5 °C față de nivelurile industriale, ceea ce ar putea declanșa cele mai severe efecte ale schimbărilor climatice.
Statele în curs de dezvoltare au reiterat necesitatea urgentă de fonduri pentru a face față impactului deja resimțit, precum creșterea nivelului mării, valurile de căldură, secetele, inundațiile și furtunile.
Avinash Persaud, consilier special al președintelui Băncii Interamericane de Dezvoltare, un creditor multilateral axat pe America Latină și Caraibe, a subliniat importanța accentului pus pe finanțare în acord, dar a exprimat temeri cu privire la întârzierile în alocarea subvențiilor către țările în curs de dezvoltare afectate de pierderi și daune. „Acest obiectiv este la fel de urgent pe cât de dificil”, a adăugat el.