Democrația europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar una dintre cele mai grave amenințări nu provine din interior, ci din exteriorul Uniunii. Un sondaj recent Eurobarometru indică faptul că „manipularea informațiilor din afara țării, interferențele și dezinformarea, inclusiv în context electoral” sunt percepute ca fiind a doua cea mai mare amenințare pentru democrația din UE. Aproximativ 42% dintre cetățenii europeni împărtășesc această temere, iar în anumite state procentul depășește chiar 50%.
Rezultatele reflectă o anxietate tot mai accentuată într-un context geopolitic tensionat, în care mediul online și rețelele sociale devin platforme ideale pentru campanii de influență, propagandă și dezinformare. Deși fenomenul nu este nou, amploarea și rapiditatea răspândirii informațiilor false sunt fără precedent.
Dezinformarea externă, între percepție și realitate
Experții avertizează însă că aceste date trebuie interpretate cu precauție. Unii experți susțin că formularea întrebărilor în sondaj reflectă, de asemenea, prioritățile instituțiilor europene și nu doar realitatea de pe teren. Cu alte cuvinte, percepția cetățenilor asupra amenințărilor este influențată și de discursul public și mediatic referitor la acest subiect.
Pe de altă parte, alți specialiști consideră că această îngrijorare este justificată. Manipularea informațiilor la scară largă există și devine mai eficientă și mai dificil de contracarat odată cu avansul inteligenței artificiale și noilor tehnologii. Dezinformarea nu mai înseamnă doar știri false evidente, ci și narative subtile, conținut aparent legitim și campanii coordonate care pot afecta percepțiile, emoțiile și deciziile electorale.
Cele mai semnificative amenințări la adresa democrației în UE, conform respondenților (Sursa: Eurobarometru, mai 2025)
Diferențe semnificative între statele membre
Sondajul evidențiază contrasturi majore între diverse țări din UE. Suedia se remarcă în mod special: 73% dintre respondenți consideră manipularea informațiilor din afara țării ca fiind cea mai gravă amenințare la adresa democrației. Specialiștii atribuie acest aspect mai multor factori, precum apropierea geografică de Rusia, aderarea recentă la NATO, precum și un nivel ridicat de educație media și gândire critică.
În mod paradoxal, state situate mult mai aproape de Rusia, precum Polonia, România sau țările baltice, înregistrează nivele mai scăzute de îngrijorare. Acest lucru sugerează că nu geografia determină în mod decisiv percepția, ci factori precum cultura democratică, nivelul de educație, transparența mass-media și experiențele recente cu atacuri informatice sau cibernetice.
Percepția manipulării informațiilor din străinătate ca o amenințare la adresa democrației, pe state membre UE (Sursa: Eurobarometru, mai 2025)
O amenințare care se suprapune peste provocările interne
Pe primul loc în raportul Eurobarometru se află totodată o problemă internă: scăderea încrederii publice în instituțiile și procesele democratice, semnalată de aproape jumătate dintre respondenți. Manipularea informațiilor din afara țării contribuie la fragilitatea deja existentă.
Experții avertizează că panica excesivă poate fi la fel de dăunătoare precum manipularea în sine. Atunci când orice critică sau relatări incomode sunt automat etichetate drept „propagandă străină”, riscă să perturbe dezbaterea democratică pe care UE încearcă să o protejeze.