„Statul român trebuie să clarifice urgent situația activelor Lukoil de pe teritoriul național pentru a evita vulnerabilități în domeniul securității energetice. Subiectul sancțiunilor impuse de SUA companiei Lukoil trebuie abordat cu maximă seriozitate. Nu este o problemă îndepărtată sau pur politică – ne privește direct, deoarece în România funcționează rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua Lukoil România, cu peste 320 de stații de carburanți, administrate de o societate cu sediul în Elveția. Trebuie să acționăm rapid. Să verificăm dacă activele Lukoil din România se află pe lista neagră a OFAC – Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA”, transmite Virgil Popescu pe Facebook.
Dacă această informație se confirmă, el susține că România trebuie să inițieze rapid un dialog oficial cu OFAC și cu Comisia Europeană pentru a obține o clarificare scrisă cu privire la statutul operațiunilor.
„Mai mult, poate fi solicitată o licență temporară care să permită continuarea doar a operațiunilor esențiale – salarii, securitate, protecția mediului, simultan cu pregătirea unei eventuale vânzări către un cumpărător care nu are legături cu Rusia. Scopul este unul clar: transparența și clarificarea situației vor oferi predictibilitate, astfel încât orice bancă, companie sau partener comercial să știe dacă și până când poate colabora în legalitate cu Petrotel și Lukoil România. În același timp, autoritățile trebuie să se pregătească tehnic și logistic pentru ca oprirea sau schimbarea proprietății Petrotel să nu afecteze aprovizionarea pieței. Modalitatea de realizare include dialogul cu producătorii pentru a crește producția la rafinăriile Petrobrazi și Petromidia, importuri suplimentare de produse petroliere prin Portul Constanța și alte terminale europene, precum și contracte preventive cu traderi neafectați de sancțiuni. Este necesar să avem stocuri pentru cel puțin 90 de zile de consum, conform normelor europene”, adaugă europarlamentarul liberal.
Popescu: O dezinformare a generat panică nejustificată
Popescu povestește cum, pe perioada în care a fost ministru, „o dezinformare a generat o panică exagerată”.
„Este nevoie să învățăm lecțiile din acea perioadă! Să pregătim și să implementăm, în regim de urgență, o legislație specială pentru active energetice critice. Acest cadru legal trebuie să prevadă numirea unui administrator special desemnat de stat, pentru a asigura continuitatea activității unei companii controlate de entități sancționate, precum și vânzarea către un investitor extern cu aprobarea prealabilă a SUA, menținând transparența totală pentru a evita orice acuzație de abuz sau favoritism. În plus, putem încuraja ca investitorul să fie un partener din SUA, un stat UE sau NATO, având în vedere rolul strategic al acestora în domeniul energetic. În cazul în care vânzarea nu este posibilă în aceste condiții, România poate apela la soluții de ultimă instanță, precum blocarea drepturilor acționarului sancționat și administrarea temporară de către stat, urmată de privatizarea către un investitor eligibil și o compensație justă pentru a evita litigii internaționale. Este recomandat ca Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor și cel al Energiei să publice un ghid comun, explicând tipurile de plăți și tranzacții permise, condițiile și termenele lor, conform autorizărilor sau derogărilor obținute. Mesajul politic final trebuie să fie clar: România nu ignoră sancțiunile, ci gestionează măsuri pentru a-și consolida securitatea energetică, transformând infrastructura critică într-un pilon european al energiei”, concluzionează Popescu.















