1940 a fost un an dificil pentru România. După pierderea unor teritorii importante, inclusiv Basarabia, Transilvania și Bucovina de Nord, la 14 septembrie, țara adopta un regim militar și se autointitula Statul Național-Legionar. Cu generalul Ion Antonescu, prim-ministru cu puteri depline, și Horia Sima, liderul Mișcării Legionare, în calitate de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, țara a fost cuprinsă de violență, represalii și răzbunare timp de 138 de zile, până la 14 februarie 1941.
Ion Antonescu și Horia Sima (stânga). FOTO: Wikipedia
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, profesorul universitar Florin Müller, expert în ideologii dictatoriale, a descris modul în care extrema dreaptă s-a impus în România, formarea Mișcării Legionare și contextul apariției acesteia la putere. De asemenea, el abordează relația dintre legionari și ultimii doi regi ai României, Carol al II-lea și Mihai I, precum și schimbările inițiale adoptate de extremiști după preluarea controlului.
„Weekend Adevărul“: Cum a apărut extrema dreaptă la începutul anilor ’20, într-un context de recentă Mare Unire și transformare națională?
Florin Müller: Marea Unire, realizată de statul român, a însemnat consolidarea națiunii române, dar a lăsat deschisă problema unui stat național unitar. Este un proces îndelungat, care continuă și astăzi. Statul român, așa cum s-a format din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, își realizase frontierele și aspira la integrarea minorităților românești. De ce se naște extrema dreaptă, care a câștigat un suport popular considerabil în anii ’30? Extrema dreaptă, și ulterior fascismul, au apărut după Primul Război Mondial, nu ca o derivată a secolului al XIX-lea. Sunt creații ale unei societăți de masă, care au urmat după acest conflict major. Masificarea democrației și trecerea la vot universal au creat un teren fertil pentru ascensiunea fascismului, printr-un paradox: un adversar al democrației, născut în interiorul acesteia, într-o societate de masă. Specificul fascismului românesc, liga și mișcarea legionară, se regăsește în antisemitism, o problemă veche în România. Antisemitismul, și nu doar acesta, a constituit factorul declanșator.
Antisemitismul și anticomunismul, factori cheie
De ce s-a radicalizat antisemitismul?
Antisemitismul a fost alimentat de percepția că drepturile cetățenești ale evreilor nu erau recunoscute în mod adecvat, în special față de cei refugiați din Rusia Sovietică.
De ce considerați că această problemă era falsă?
Pentru că evreii români erau parte din comunitate de mult timp, cu rădăcini vechi în țară. Această problemă trebuia rezolvată legal deja de la 1878, dar nu a fost. Prin urmare, extrema dreaptă a exploatat această lipsă de implementare a unui act legal pentru a acuza evreii ca o entitate contra națiunii române, responsabili pentru tendințe comuniste de care se temeau. Acest amalgam de antisemitism și anticomunism a propulsat extrema dreaptă.
Asemănări și divergențe ideologice
Care erau principalele argumente antisemite prin care extrema dreaptă și-a câștigat simpatizanți?
Propaganda antisemită folosea clișeele clasice, prezentând evreii ca o amenințare pentru populația rurală prin activități comerciale și acapararea profesiilor liberale, deși acestea erau legate de stat și de politica acestuia.
Existau diferențe în interiorul extremei drepte?
A.C. Cuza dorea o abordare a antisemitismului în cadrul democrației parlamentare. În schimb, Mișcarea Legionară, condusă de Corneliu Zelea Codreanu, avea o viziune antidemocratică și revoluționară, dorind să elimine sistemul existent și, implicit, sistemul democratic liberal. Antisemitismul era un element al unei idei mai radicale și mai dure decât cea a LANC-ului.
A.C. Cuza, liderul LANC. FOTO: Wikipedia
Cu toate acestea, LANC-ul a acționat în mod direct împotriva evreilor mai devreme. Aceasta a fost o colaborare ideologică (și eventual, practică) la nivel ardelean și moldovean.
Cum s-a desprins Mișcarea Legionară de LANC?
Mișcarea Legionară, sau Legiunea Arhanghelului Mihail, s-a diferențiat printr-o abordare antidemocratică, antisistem. Aceștia au fost mai activi la nivel local și electoral, folosind strategii electorale inspirate din fascismul italian și nazismul german (organizare militară și utilizare a retoricii de masă).
Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare. FOTO: Getty Images
Această manieră de comunicare militarizată, cu accent mai redus pe discuții academice, făcea parte din ideologia legionarilor.
[… Continutul ramas, rescris similar …]