
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia) a fost aprobat vineri de UE prin vot cu majoritate calificată. Opiniile contrare au fost exprimate de Polonia, Franța, Austria, Irlanda și Ungaria, în timp ce Belgia s-a abținut, insuficient pentru blocarea procesului, conform criteriilor pentru o minoritate de veto care să împiedice ratificarea acordului (indicând cel puțin 15 din cele 27 de membri și o reprezentare de minim 65% din populația blocului). Semnarea formală a înțelegerii va avea loc săptămâna următoare în Paraguay, în numele UE fiind reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Instituțiile europene, în special cele cu industrii de export puternice, precum Germania, salută această acord, care facilitează accesul produselor industriale europene pe piața sud-americană. În schimb, produsele agricole din America de Sud, având un avantaj de costuri și standarde de mediu mai permisive, vor putea pătrunde mai facil pe piața comunitară, ceea ce dezavantajează fermierii europeni și sectoarele agricole din state precum Franța.
Președintele francez Emmanuel Macron și guvernul condus de premierul Sebastien Lecornu au avut poziții variate față de acest acord. Între fidelitatea față de Bruxelles și protestele fermierilor francezi, Macron a anunțat în cele din urmă că Franța va vota împotriva ratificării acordului în cadrul Consiliului UE.
Deși Macron a obținut de la Comisia Europeană anumite concesii pentru protejarea agricultorilor de efectele adverse, opoziția îl acuză că nu a reușit să obțină sprijin suficient pentru a bloca votul asupra înțelegerii, sau poate nici nu a dorit acest lucru.
Astfel, formațiunea franceză de extremă stânga „Franța Nesupusă” a anunțat vineri depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Lecornu, în timp ce partidul de extremă dreapta „Adunarea Națională” pregătește o moțiune de cenzură pentru a fi depusă de eurodeputați împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ambele inițiative sunt considerate improbabile de a avea succes, mai ales cea vizând întreaga conducere a UE, însă ele reprezintă o oportunitate pentru contestarea politicilor Bruxelles-ului și pentru exprimarea nemulțumirii față de Guvernul francez, aflat într-o poziție fragilă, fără o susținere stabilă în parlament și incapabil să adopte bugetul pentru anul în curs.
În timp ce lidera grupului parlamentar al formațiunii „Franța Nesupusă”, Mathilde Panot, afirmă că Franța a fost „umilită” de Bruxelles, lidera de facto a „Adunarea Națională”, Marine Le Pen, solicită președintelui Macron să examineze posibilitatea suspendării contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.














