O investigație extinsă realizată de Wall Street Journal evidențiază acuzații grave la adresa companiei Meta, proprietară a platformelor Facebook și Instagram. Conform unui document intern, consultat de jurnaliștii americani, în 2022, 70% dintre noii clienți care au achiziționat spațiu publicitar pe rețele promovau înșelăciuni, produse ilegale sau de calitate discutabilă.
Raportul folosește termeni decisivi, descriind Meta ca „un stâlp al economiei globale frauduloase online”, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la capacitatea și dorința companiei de a controla mediul său publicitar. În răspuns, Meta susține că datele sunt „depreciate” și că a majorat semnificativ eforturile de combatere a fenomenului.
Publicitate care susține rețelele de înșelăciune
Fraudele pe Facebook și Instagram nu sunt un fenomen nou, dar amploarea lor devine din ce în ce mai evidentă. Înșelăciunile variază de la comentarii automate la reclame false care promovează produse contrafăcute, campanii caritabile fictive sau reduceri inexistente. Unele reclame utilizează, fără permisiune, imagini cu personalități publice celebre pentru a câștiga credibilitate.
Un exemplu specific din investigația Wall Street Journal îl constituie o mică firmă americană de bricolaj, Half-Off Wholesale, al cărei logo și produse au fost folosite fraudulos în peste 4.400 de reclame false. Comparativ, compania reală a plasat doar 15 reclame autentice. Recenziile negative ale victimilor înșelăciunii au fost, ironic, publicate pe pagina oficială a firmei, afectând reputația acesteia.
„Scamdemia” globală și rețelele de exploatare
Conform investigației, o mare parte din aceste înșelăciuni își au originea în Asia de Sud-Est, o regiune catalogată drept un „laborator global al înșelăciunilor online”. Acolo, mii de persoane sunt angajate, uneori sub amenințarea violenței, în call center-uri sau ferme digitale, unde sunt obligate să gestioneze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing.
Procurorul Erin West, din județul Santa Clara (California), declară că Meta are capacitatea de a contracara aceste rețele, dar „este reticentă în a impune reguli mai stricte, temându-se de pierderi de venituri din publicitate”. Un raport al US Institute for Peace, la care a contribuit și Erin West, descrie fenomenul drept o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavia modernă.
Meta se apără: „Am investit în combaterea fraudelor”
Într-un răspuns la publicația americană, un purtător de cuvânt al Meta afirmă că compania a intensificat acțiunile împotriva conținutului fraudulos, prin implementări de sisteme de detectare, alerte pentru utilizatori și colaborări cu instituții financiare și companii pentru identificarea schemelor de înșelăciune.
Cu toate acestea, conform documentelor analizate de WSJ, Meta aplică sancțiuni publicitarilor lent și cu prudență: până la 32 de avertismente pot fi emise înainte de blocarea definitivă a unui cont, iar în anumite situații, acest lucru se întâmplă abia după ce angajați ai Meta semnalează direct neregulile. Motivul? Peste 160 de miliarde de dolari au fost încasați de Meta anul trecut din publicitate, un aspect considerat de critici ca un motiv pentru evitarea unor reguli stricte care ar putea descuraja cumpărătorii de reclame.
Un model economic bazat pe înșelăciune?
Meta susține că documentul pe care se bazează acuzațiile este depășit și că a înregistrat progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat blocarea a peste 2 milioane de conturi legate de fraude organizate, aproape 70% detectate în mai puțin de o săptămână de la creare.
Cu toate acestea, criticii subliniază că Meta continuă să nu-și asume responsabilitatea legală pentru conținut, apelând la protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane privind comunicațiile. Aceasta exonerează platformele de responsabilitate pentru mesajele publicate de terți.
Cu toate acestea, tonul din ce în ce mai ferm al investigațiilor sugerează că presiunea asupra Meta poate crește, inclusiv pe calea legislativă. În prezent, realitatea este una inconfortabilă: înșelăciunile online nu doar că prosperă pe platformele Meta, dar par, cel puțin parțial, tolerate.