Începutul anului 2026 generează o presiune financiară suplimentară pentru milioane de români, odată cu creșterea semnificativă a facturilor pentru gaze naturale. O cercetare realizată de Asociația Energie Inteligentă (AEI) indică faptul că luna ianuarie va fi caracterizată prin costuri mai mari pentru încălzire, într-un context în care temperaturile scăzute, consumul crescut și dependența de importuri se reflectă direct în sumele plătite de consumatori.
Creșteri de până la 30% comparativ cu ianuarie 2025
Conform datelor prezentate de AEI, facturile pentru gazele consumate în luna ianuarie 2026 vor fi cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Impactul variază în funcție de tipul locuinței și nivelul de izolatie termică. În cazul apartamentelor izolate, majorarea estimată se situează între 100 și 200 de lei. Pentru locuințele neizolate sau casele individuale, creșterea poate ajunge între 200 și 400 de lei, doar pentru luna ianuarie.
Raportul citat de Agerpres evidențiază contextul general al acestei evoluții:
„România a reintrat în perioada de iarnă în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine o povară financiară. O povară vizibilă în apartamente, în case și, mai ales, în facturi. Și vestea este că, în ianuarie 2026, facturile pentru gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ianuarie 2025.”
De ce plătesc românii mai mult pentru încălzire
Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energie Inteligentă, explică faptul că această creștere nu este determinată exclusiv de prețul gazelor sau de condițiile meteorologice.
„În ianuarie 2026, factura pentru gaze va crește cu 30%, nu doar din cauza prețurilor și a condițiilor meteo, ci și din cauza faptului că blocurile sunt nereabilitate și izolatia termică realizată necorespunzător”, a precizat acesta.
Specialistul descrie situația încălzirii locuințelor drept o „loterie termică”, în care diferențele dintre apartamente sunt considerabile.
„Cei cu apartamente în imobile izolate și vecini care încălzesc devin ‘norocoși’. Cine locuiește la colț, la parter sau la ultimul etaj, precum și cei cu pereți umezi sau tâmplarie veche, plătesc nu doar gazul, ci și greșelile vechii construcții și întrețineri”, a explicat Chisăliță.
El atrage, de asemenea, atenția asupra impactului psihologic al acestor costuri, subliniind că oamenii ajung să-și gestioneze centrala termică sub presiunea facturilor:
„Creșterea facturii în sezonul rece nu afectează doar confortul, ci și sănătatea mentală. Oamenii devin dependenți de monitorizarea centralei ca de un indicator de stres”.
Importurile costisitoare, factor principal în ianuarie 2026
Analiza AEI evidențiază că în ianuarie 2026, cantitatea de gaze utilizată de consumatorii conectați la rețelele de distribuție a crescut cu 18% față de perioada de referință. De asemenea, stocurile în depozite au fost mai mari cu 11%, însă acest surplus a fost acoperit în principal prin importuri.
„Chiar dacă stocurile din depozite au crescut cu 11%, această creștere a fost compensată în mare măsură de importuri, care au avut prețuri cu până la 40% mai mari. De remarcat că, în ianuarie 2025, România era exportator net de gaze”, a specificat Dumitru Chisăliță.
În cele mai aglomerate zile ale lunii, depozitele interne au fost principală sursă de resurse, însă situația a fost „ajutată” de importuri, a căror creștere a ajuns aproape de 500% față de media lunară, în timp ce flexibilitatea depozitelor interne a fost de doar 14%, iar contribuția producției interne de gaze a fost de 0,1%.
Raportul AEI indică faptul că majorarea facturilor pentru consumatorii casnici se va datora în proporție de aproximativ 20% creșterii volumului de gaze utilizate și circa 5% influenței prețurilor de import, acestea din urmă fiind cu până la 83% mai costisitoare comparativ cu prețurile stabilite pentru gazele din producția națională.
Recomandarea specialiștilor: eficiență energetică
Dumitru Chisăliță avertizează că pentru mulți români „încălzirea nu mai este doar un lux, ci o dilemă între ‘să fie cald’ și ‘să rămână bani’”. El subliniază că, în realitate, temperaturile scăzute determină un consum mai mare, indiferent de discuțiile despre plafonări sau reguli.
„Consumul crește aproape insesizabil, însă factura ajunge cu certitudine la nivelul consumului real”, afirmă specialistul, considerând că, fără investiții reale în eficiență energetică, această situație se va repeta anual.
În opinia sa, soluția pe termen lung nu depinde doar de preț, ci și de renovări termice, centrale mai eficiente, reglaje inteligente și protejarea consumatorilor vulnerabili.