„Având în vedere că energia a fost menționată și proiectele din domeniu pot avea o importanță majoră în contextul economiei circulare, precum și în cadrul Pactului Verde European și al transformării ecologice pe care Uniunea Europeană intenționează să o realizeze până în 2050, cu obiective ambițioase pentru 2030, doresc să subliniez angajamentul ferm al Ministerului Energiei de a participa activ la acest proces. Suntem în totală concordanță cu directivele europene, promovând intens sursele de energie curate și regenerabile, în special pentru producția de electricitate.
Ministerul Energiei, utilizând fonduri europene, fie prin PNRR, fie prin Fondul pentru modernizare, a finanțat și va continua să suporte capacități de producție a energiei din surse regenerabile, în principal solar și eolian, dar nu exclusiv. Am implementat scheme de sprijin pentru investițiile inițiale, parțial din bugetul Capex, din surse precum PNRR și Fondul pentru modernizare, pentru investitori privați. În cazul autorităților locale și instituțiilor publice, sprijinul vizează partea de autoconsum.
Am lansat deja cu succes două apeluri de proiecte pentru contracte pentru diferență, asigurând un tarif stabil pentru următorii 15 ani pentru investițiile în energie regenerabilă. În paralel, dezvoltăm proiectul strategic Neptun Deep – exploatare de gaze naturale din Marea Neagră. Deși gazul nu este o resursă regenerabilă, reprezintă un instrument pentru tranziție și pentru diminuarea dependenței de cărbune în cadrul Uniunii Europene și în România”, a explicat Bușoi.
Conform opiniei oficialului, siguranța energetică și nivelul tarifelor la energie sunt două aspecte esențiale ce trebuie abordate în discuțiile despre economia „verde”.
„Putem deveni un furnizor important pentru securitatea energetică, deoarece, dincolo de decarbonizare și economia „verde”, mai există cel puțin două chestiuni cruciale în domeniul energetic: stabilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării. Fără tarife competitive și fără eforturi pentru reducerea costurilor, va fi dificil să menținem suportul public și politic pentru tranziția ecologică.
Pentru perioada de adaptare, sursa Neptun Deep – gaz de pe litoralul Mării Negre – are o importanță deosebită. Un alt proiect strategic vizat îl constituie investițiile în energie nucleară, o tehnologie esențială pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și pentru securitatea aprovizionării cu electricitate. În afară de modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, planificăm construirea reactoarelor 3 și 4, precum și dezvoltarea reactoarelor mici și modulare la Doicești, în colaborare cu Statele Unite ale Americii”, a menționat oficialul din Ministerul Energiei.
Potrivit sursei menționate, România dispune de o resursă energetică neexploatată încă: deșeurile municipale.
„De asemenea, există o resursă energetică încă insuficient valorificată în România, și anume deșeurile municipale. Au fost inițiative de utilizare a acestor deșeuri pentru generarea de energie, tehnologie folosită în alte țări, inclusiv în Europa, precum Italia, care a dezvoltat soluții pentru gestionarea similară a municipalităților, integrând în economia circulară gestionarea deșeurilor reziduale. Deși Ministerul Energiei nu intermediază direct colectarea sau reciclarea deșeurilor, ca parte a Guvernului României, la nevoie, se poate implica în avizarea actelor normative relevante, conștient fiind de valoarea și potențialul nerealizat al acestei resurse. Vă asigurăm de hotărârea Ministerului Energiei de a participa activ în aceste proiecte, cu atribuțiile și implicarea potrivită”, a declarat Cristian Bușoi.
Reprezentanța Ministerului Energiei a menționat că publicația CursDeGuvernare (CDG) a organizat recent o conferință având ca temă „Economia circulară – o oportunitate pentru România: valorificarea miliardelor de euro din deșeuri în creșterea PIB-ului național”.