Articol de Daniel Grigore – Publicat luni, 02 februarie 2026, 15:26 / Actualizat luni, 02 februarie 2026 15:41
Procesul privind palmaresul clubului Steaua s-a încheiat, la fel și procedura în care FCSB a contestat anularea mărcilor deținute de CSA Steaua. Următoarea etapă vizează reluarea litigiului în care clubul Armatei solicită despăgubiri de 37 de milioane de euro ♦ Până atunci, avocații echipei campioane au fost citați să se prezinte în fața Curții Constituționale, unde va fi examinată solicitarea lor de modificare a legislației privind mărcile. Un eventual succes în această instanță ar putea răsturna decizia din 2014, prin care marca Steaua i-a fost anulată FCSB-ului!
În 2025 au fost pronunțate decizii definitive în două dintre procesele dintre CSA Steaua și FCSB:
-
În cazul privind palmaresul, instanțele au stabilit că CSA Steaua deține palmaresul între 1947 și 1998, iar FCSB doar perioada 2003-prezent.
-
În cel referitor la mărci, solicitarea FCSB de anulare a tuturor mărcilor Steaua a fost respinsă.
Aceste hotărâri permit reluarea unui alt proces, suspendat în 2019, referitor la o despăgubire estimată la 37 de milioane de euro, pentru utilizarea ilegală a mărcii Steaua între 2004 și 2014.
Până la primul termen, stabilit pentru 8 aprilie la Tribunalul București, avocații FCSB au o altă înfățișare importantă în această lună în fața Curții Constituționale, unde încearcă să obțină modificarea legii mărcilor.
Avocatul Adrian Căvescu susține că o decizie favorabilă la CCR ar putea conduce la redeschiderea procesului din 2014, în care marca Steaua a fost anulată.
Pentru FCSB urmează o înfățișare crucială la CCR: „Există șansa de a redeschide procesul de anulare a mărcii Steaua!”
„Pe data de 17 februarie, vom avea o citație de la Curtea Constituțională pentru cazul în care am solicitat modificarea legii mărcilor, considerată incorectă. De ce? Pentru că legislația privind mărcile este una dinamică și trebuie actualizată. Marca înregistrată reprezintă o entitate juridică vie, nu doar un element înregistrat în registru.
Legislația națională și internațională în domeniu prevede că o marcă notorie trebuie să fie folosită pentru a-și menține statutul. La noi, legea în vigoare a fost tradusă eronat, aplicând reguli invers față de Tratatul de la Paris: «O marcă notorie trebuie să fie utilizată».
Am cerut Tribunalului să recunoască această greșeală și să modifice legea. Atât tribunalul București, cât și Curtea de Apel au fost de acord să trimită cazul către CCR. În data de 17 februarie, Curtea se va pronunța asupra cererii noastre de modificare a articolului 3, alineatul 1, litera d, din legea 84/1998. Atât forma din 2004, când CSA s-a înregistrat cu marca Steaua, cât și cea actuală sunt incorecte.
Dacă CCR va modifica articolul, vom putea redeschide procesul prin care, în 2011, Înalta Curte a anulat marca FCSB.
În 2011, instanțele au dispus anularea mărcii Steaua de către FCSB, pe motiv de marcă notorie aparținând CSA. Însă, CSA nu folosea marca în acea perioadă, iar legea prevedea altfel. În 2014, decizia a fost confirmată, dar circumstanțele s-au schimbat între timp, iar modificarea legislativă despre care se discută acum ar putea permite redeschiderea procesului.
Adrian Căvescu afirmă că dacă legea va fi corectată, procesul de anulare a mărcii ar putea fi reluat, argumentând că „am putea, astfel, să solicităm anularea mărcii CSSAA, înregistrată ulterior”.
Riscul procesual al prejudiciului estimat la 37 de milioane de euro!
Avocatul FCSB susține că procesul privind despăgubirea nu s-ar mai susține dacă marca a fost înregistrată ilegal. CSA Steaua cere aproximativ 37 de milioane de euro pentru prejudiciul provocat în perioada 2004-2014, când FCSB a folosit fără drept marca Steaua.
Căvescu consideră această estimare exagerată și propune o calculare diferită a prejudiciului, conform art. 14 din Ordonanța 100/2005, care prevede că prejudiciul se stabilește în funcție de pierderile efective de profit.
El susține că, din punct de vedere juridic, nu se poate dovedi un prejudiciu real, deoarece, în perioada respectivă, FCSB nu a redus câștigurile sportive sau financiare din cauza utilizării mărcii.
La cererea partea vătămată, instanța va putea dispune plata daunelor în funcție de prejudiciul real, considerând, printre altele, pierderea de câștig sau beneficiile obținute ilegal, precum și prejudiciul moral.
Articolul 14 din OUG 100/2005, menționat de Căvescu, stipulează regulile de stabilire a daunelor pentru contrafacere.
Avocatul FCSB anunță că nu intenționează să accepte o hotărâre simplificată la Tribunalul București, ci va lupta pentru dreptate până la capăt. „Suntem pregătiți să contestăm orice decizie și să ne apărăm activ drepturile”, afirmă el.
Problemele înregistrării mărcii Steaua de către CSA: o înregistrare ilegală?
Reprezentantul FCSB explică motivul pentru care consideră că propria marcă a CSA Steaua este în mod ilegal înregistrată: „În 2003, CSA a depus o marcă pentru Steaua, însă OSIM a cerut acordul FCSB, care nu a fost oferit. În 2004, CSA a depus o înregistrare direct la OSIM, fără a avea acordul nostru, și a reușit în 2011 să înregistreze marca, deși legea prevede altceva.”
El subliniază că marca înregistrată de CSA în 2004 a fost ulterior anulată, însă detalii despre modul în care această înregistrare a fost posibilă sunt mai complicate și implică interpretări juridice. În 2014, magistrații au constatat că înregistrarea s-a făcut cu rea-credință, fără acordul eigstei drepturilor, CSA fiind acuzată de ilegalitate în acest proces.