Astfel, statul s-a împrumutat pe piețele internaționale la dobânzi în creștere, de la valori de 2-3% în 2021–2022 la peste 6% în 2024 și 2025, din cauza deficitelor gemene record și majorării cheltuielilor bugetare.
În februarie 2025, pentru împrumuturi în euro și dolari, dobânzile au fost majorate, reflectând o piață dificilă. Împrumutul din octombrie 2025, de 4 miliarde de euro, a avut costuri cuprinse între 5,5% (7 ani) și 6,65% (20 ani).
Comparativ, emisiunea Romgaz din octombrie 2024 – obligațiuni de 500 de milioane de euro pe cinci ani – a înregistrat o cerere record de aproximativ 6 miliarde de euro și a fost adjudecată la un cost de 4,75%, inferior costului de finanțare al Statului Român. Emisiunea s-a plasat pe locul al cincilea la nivel mondial în 2024 în funcție de raportul bid-to-cover și pe primul loc în Europa Centrală și de Est.
Nuclearelectrica, în septembrie 2025, a atras 620 de milioane de euro de la instituții financiare pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și continuarea extinderii centralei nucleare cu Unitățile 3 și 4. Costul împrumutului s-a bazat pe EURIBOR la șase luni plus o marjă fixă de 2,3%, ceea ce, la nivelul din 15.10.2025, echivalează cu o dobândă totală de aproximativ 4,41%, mai mică decât costul de finanțare al Statului Român.
În vara anului 2025, Electrica S.A., având statul în proprietate cu 49,78%, a emis obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro, suprasubscrise de 11,5 ori. Costurile totale de finanțare au fost de 4,375%, mai mici decât cele ale Statului Român. Situația este ilustrată în următoarele tabele.
De asemenea, indicele BET al Bursei din București atinge maxime istorice, fiind a doua cea mai performantă piață din Europa în acest an, conform datelor de la agenția de rating Coface.
Costurile de finanțare ale companiilor de stat din România
| Societatea | Data emisiunii | Valută | Randament | Volum (mil. EUR) |
| Romgaz | septembrie 2024 | EUR | 4,75% | 500 |
| Nuclearelectrica | septembrie 2025 | EUR | 4,41% | 620 |
| Electrica | vara 2025 | EUR | 4,38% | 500 |
Costurile de finanțare ale statului român pe piețele externe
| Data emisiunii | Valută | Maturitate | Randament (%) | Volum (mld EUR) |
| ianuarie 2024 | USD | 5 și 10 ani | 6,49% | |
| octombrie 2025 | EUR | 7 ani | 5,486% | 2 |
| octombrie 2025 | EUR | 12 ani | 6,208% | 1 |
| octombrie 2025 | EUR | 20 ani | 6,62% | 1 |
| 2024 T1 | USD | 5 ani | 5,772% | 2 |
| 2024 T1 | USD | 10 ani | 6,642% | 1,75 |
| 2024 T1 | EUR | 2039 | 6,53% |
Este preocupant faptul că, pe lângă creșterea costurilor de finanțare, datoria publică crește și ea, iar odată cu aceasta, cresc anual și cheltuielile statului cu plata dobânzilor aferente. De la 48,3% din PIB în 2021, nivelul datoriei publice a României a urcat la 57,2% în iunie 2025, conform Ministerului Finanțelor. În aceste condiții, conform datelor Eurostat și ale Consiliului Fiscal, ponderea cheltuielilor pentru dobânzi în totalul veniturilor bugetare a atins 7,5%.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni din 2025, de trei ori mai rapid decât a fost planificat în buget. România ocupă astfel poziția a treia în UE după Ungaria (aproximativ 10% din venituri) și Italia (peste 8%). Grecia, care aproape a intrat în colaps financiar în criza din 2007–2008, a ajuns acum la o pondere a cheltuielilor cu datoria publică sub 6,5% din venituri.
Am evitat aproape complet recesiunea și aceasta reprezintă „cea mai bună veste”
Academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a menționat la cea de-a șasea ediție a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, că în 2025 cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 12 miliarde de lei. Cu toate acestea, Dăianu rămâne optimist, afirmând: ”Cea mai bună veste este faptul că România nu intră în recesiune și vor exista investiții majore, deși procesul de ajustare bugetară a început deja.”
Estimările privind creșterea economică sunt mai moderate. ”Oricum, nu va fi o creștere spectaculoasă dacă va exista. Nu are cum. În acest an, creșterea va fi între 0 și 1%. Și pentru anul viitor, se va vedea dacă va depăși această valoare. Rectificarea bugetară are un impact negativ, pentru că, dacă aceste măsuri nu s-ar fi adoptat, deficitul s-ar fi apropiat de nivelul anului trecut. Astfel, economia va fi afectată, iar durerea resimțită se datorează și faptului că TVA-ul afectează semnificativ puterea de cumpărare, fără discriminare. Obiectivul de 8,4% reflectă această diferență, comparativ cu aproape 9% dacă nu s-ar fi implementat măsuri. Majorarea va fi resimțită în 2026, odată cu impactul anual al majorării taxelor și impozitelor, inclusiv prin inflație,” a adăugat Daniel Dăianu.