„Directorii executivi au salutat pachetul cuprinzător de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, aprobat recent, marcând un pas semnificativ în gestionarea deficitului gemen în creștere. În contextul unei consolidări fiscale ample, necesare și cu riscuri înclinate negativ, conducătorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a susține creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a menține stabilitatea financiară”, se menționează în documentul citat.
Reprezentanții FMI au subliniat importanța implementării complete a procesului de consolidare fiscală planificat pentru 2025-2026, urmat de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieței și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.
Potrivit acestora, pentru a favoriza o consolidare fiscală compatibilă cu creșterea economică și echitatea, reformele fiscale pe termen mediu trebuie să urmărească mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității fiscale, consolidând în același timp stimulentele pentru ocuparea forței de muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital.
„Câțiva lideri au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Ei au recomandat continuarea eforturilor în reformele fiscale structurale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor”, se precizează în raport.
De asemenea, reprezentanții FMI au fost de acord că reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru a asigura o revenire durabilă a inflației în intervalul de prognoză. Ei au recomandat reluarea reducerilor ratei dobânzii după ce creșterea salariilor și prețurilor se temperază în mod susținut. Liderii au notat că o creștere treptată, pe termen mediu, a flexibilității cursului de schimb ar crește reziliența economiei la șocuri. Totodată, unii lideri au recomandat o abordare precaută asupra unei flexibilități sporite a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României.
Directorii au apreciat și consolidarea sectorului financiar, care a înregistrat bilanțuri bancare mai solide. Cu toate acestea, în contextul creșterii expunerii băncilor la datoria publică, al creșterii semnificative a creditului de consum și al volumului considerabil de credite neacoperite de riscul valutar, au subliniat necesitatea monitorizării continue a calității activelor, testării la stres a condițiilor de lichiditate și consolidării procesului de gestionare a crizelor.
Totodată, oficialii FMI au evidențiat importanța avansării reformelor structurale, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, și a îmbunătățirii managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile Europene disponibile.
„Implementarea acestor reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, va spori potențialul de creștere pe termen mediu și va susține consolidarea fiscală și reechilibrarea externă. Reformele din domeniul guvernanței, inclusiv o gestionare mai eficientă a întreprinderilor de stat și predictibilitatea cadrului de reglementare, sunt esențiale pentru creșterea atractivității României pentru investiții. Creșterea participării pe piața muncii prin investiții în capitalul uman ar putea amortiza efectele unei perspective demografice nefavorabile. Tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, alături de finalizarea Uniunii Energetice la nivel european, va consolida securitatea energetică”, subliniază sursa citată.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a efectuat în septembrie o vizită în București, analizând evoluțiile recente ale economiei românești.
Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, precum și cu reprezentanți ai altor instituții guvernamentale, sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale.
Consultările bazate pe Articolul IV reprezintă un exercițiu de monitorizare obligatoriu pentru toate statele membre, având scopul de a evalua situația economică și financiară la nivel național și de a formula recomandări generale privind politicile monetare, fiscale și economice pentru stabilitate și evoluție favorabilă.
În prezent, România nu are un acord de finanțare în derulare cu FMI, însă instituția evaluează anual evoluția economiei românești prin consultări bazate pe Articolul IV.
Acesastă misiune a avut și ea loc în perioada 3 – 7 februarie 2025, fiind condusă tot de Joong Shik Kang.
Previziunile FMI pentru economia României indică o creștere de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026, estimări mai modeste comparativ cu cele din primăvară, de 1,6% și, respectiv, 2,8%.