Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, afirmă că România trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan revizuit pentru Planul Fiscal Structural, considerând cel actual depășit.
El susține că această acțiune trebuie să fie o prioritate pentru noul Guvern, care ar trebui să se angajeze la un nou obiectiv pentru deficitul bugetar.
„Pe lângă negocierile privind noul Guvern, consider că sunt necesare anumite măsuri care vor sta la baza oricărei strategii politico-executive pe termen scurt și mediu:
1. Transmiterea către Comisia Europeană a unui document programatic care să recalculeze Planul Fiscal Structural al României, adaptându-l la evoluția reală a indicatorilor macroeconomici. Actualul plan este depășit! Prevede un deficit de 7,9% pentru 2024, în timp ce datele actuale indică un deficit de 9,3%. De asemenea, prognozele de creștere economică pentru 2025-2026 sunt mai pesimiste, ceea ce face dificilă menținerea căii de ajustare inițiale. (Comisia Europeană prognozează deja un deficit de 8,6% pentru 2025, semnificativ mai mare decât estimarea de 7% din legea bugetului.)
Astfel, noul Executiv trebuie să solicite Comisiei Europene o revizuire a Planului Fiscal Structural și a planului de ajustare a deficitului și a datoriei publice. Regulamentul european permite această modificare.
2. În contextul acestui document, trebuie prezentată o nouă strategie fiscal-bugetară, demonstrând acțiuni de consolidare fiscală atât pe venituri, cât și pe cheltuieli. În ceea ce privește cheltuielile, pe lângă eliminarea risipei, trebuie prioritizate investițiile finanțate din fonduri europene, care pot reduce presiunea asupra deficitului prin costurile de cofinanțare sau împrumuturi (Planul Național de Redresare și Reziliență, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială). Există potențial pentru prioritizări, de până la 1 punct procentual din PIB.
3. Trebuie luată în considerare posibilitatea unei rectificări bugetare, ținând cont de noua prognoză de creștere economică, dar și de indicatorii contului curent și investiții străine din primul trimestru. În acest context, este nevoie de stimulente pentru consumul intern, având în vedere încetinirea cererii agregate din primul trimestru. Legea 69/2010 permite o astfel de intervenție.
4. Rezultatele obținute din fonduri europene în primul trimestru sunt foarte slabe, poate cele mai slabe din ultimii cinci ani. În condițiile în care, prin buget, s-a preconizat o absorbție de circa 80 de miliarde lei în acest an, executia la patru luni arată o absorbție de doar 14 miliarde lei.
5. Este esențial să se adopte pachetul de reforme și deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de revizuire a PNRR, solicitată de Comisia Europeană încă din noiembrie, trebuie depusă până în iunie. Nu ne putem permite un proces lent, ceea ce ar duce la pierderi pentru România. Cererea de plată 4, revizuită și acceptată de Comisie, trebuie depusă până cel târziu în august. Toți banii din Cererea de Plată 3, inclusiv cei 1,3 miliarde euro din iunie, trebuie obținuți până în august, precum și cei de pe jaloanele blocate.
6. Stabilitatea politică este necesară, dar se construiește pe respect. Este necesară depășirea erorilor trecutului.”