Fosta magistrată a adus acuzații grave, miercuri seară, la Euronews România, în contextul dezvăluirilor Recorder despre sistemul judiciar din țară.
„Nu știu dacă există în România o instituție mai afectată de corupție decât sistemul judiciar. Trebuie să renunțați la orice speranță, să abandonați, deoarece este un sistem dominat de influențe externe”, a declarat Daniela Panioglu, ale cărei dosare judecate au fost prezentate în documentarul realizat de jurnaliști de investigație Recorder.
„Situația este extrem de gravă, a fost neglijată și tăinuită de mult timp, dar consider că în societatea românească nu se mai poate tolera astfel de situații. Sistemul judiciar este nefuncțional”, a adăugat ea.
Fosta magistrată a indicat și una dintre persoanele pe care le consideră responsabile pentru degradarea sistemului judiciar din România.
„Este o structură piramidală, în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și de-a lungul timpului, a reușit să controleze întregul sistem judiciar. Numele acestei persoane este Lia Savonea. Ea a fost liderul de facto al grupării despre care se vorbea și în materialul Recorder. Acest lider a creat și monitorizat cu atenție și răbdare întreaga rețea, poziționând șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi au exercitat presiuni asupra judecătorilor”, a menționat Daniela Panioglu în cadrul emisiunii Euronews România.
De asemenea, ea a relatat că „ancheta disciplinară a unui judecător seamănă cu o formă de inchiziție”.
„Nu exagerez cu nimic. În decurs de șase luni, au fost desfășurate șase acțiuni disciplinare. Echipaje formate din câte doi inspectori veneau săptămânal”, a explicat ea.
Daniela Panioglu a oferit și exemple despre modul în care a fost retrasă dintr-un dosar de corupție.
„Aveam în dosar cazul bancherilor, am audiat numeroși martori, schimbasem încadrarea și rămăsesem cu dosarul în pronunțare. Era vorba de un volum de 405 de file de urmărire penală. Prejudiciul era de aproximativ 80 de milioane de euro. Momentul când am fost scoasă din dosar a fost suspect, deși ieșisem în termen legal și fuseseu atentă. Astfel de intervenții, care schimbă judecătorii până la termenul de prescripție, trebuie investigate penal pentru infracțiunea de abuz în serviciu”, a precizat fostul magistrat.
Daniela Panioglu a solicitat și demisia actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, afirmând: „Trebuie să plece, nu are ce căuta în funcție”.
Daniela Panioglu și dosarul fostului șef al CNAS, Lucian Duță
Judecătoarea Panioglu a judecat împreună cu Alina Nadia Guluțanu la Curtea de Apel București cazul fostului director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, acuzat de corupție cu o mită de 6,3 milioane de euro, fiind condamnat la 6 ani de închisoare.
Cele două judecătoare au fost excluse de Consiliul Superior al Magistraturii în decembrie 2022, pentru că au făcut publice în motivarea hotărârii despre încercarea a doi procurori din Parchetul Curții de Apel Constanța de a-l ajuta pe Duță să scape de acuzații.
Membru CSM, Lia Savonea, a votat pentru sancționarea celor două magistrate.
Fosta judecătoare Andrea Chiș, fost membru CSM și personaj implicat în anchetă, s-a opus sancționării acestor magistrate.
Atunci, în 2022, Panioglu și Guluțanu atrăgeau din nou atenția asupra corupției din justiție și asupra presiunilor exercitate asupra lor de conducerea Curții de Apel București pentru adoptarea de decizii favorabile anumitor inculpați, conform Europa Liberă.
Ulterior, instanța supremă a revocat decizia CSM de excludere.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, recent, condamnarea fostului director al CNAS dictată de cele două judecătoare în 2022 și a admis o cale extraordinară de atac.
Instituția condusă de Lia Savonea a pronunțat în ultimele luni decizii favorabile unor inculpați cunoscuți în dosare de corupție: fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, achitat după ce a fost acuzat de primirea de mită, fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu și fostul președinte al Eximbank, Mircea Costea, au avut condamnările anulate și au fost eliberați din detenție.
De asemenea, omul de afaceri Remus Truică și episcopul Corneliu Onilă au obținut, la ICCJ, respingerea recursurilor împotriva condamnărilor definitive.
Lia Savonea și acuzațiile de „campanie de discreditare”
„Nu intenționez să legitimez zone care acționează deliberat în detectorul de ambiguitate și insinuare, chiar dacă acțiunile provin din interiorul sistemului”, a afirmat recent, pentru HotNews, șefa ICCJ, după documentarul „Justiție capturată”.
Întrebată dacă va demisiona în urma acuzațiilor grave implicate, Savonea a răspuns: „Întrebarea dvs nu vizează un răspuns. E clar. Însă, din respect pentru mass-media, vă răspund”.
Șefa instanței supreme a denunțat o „campanie continuă de delegitimare a liderilor judiciar”.
„Situația sistemului de justiție este critică și nu poate fi ignorată. Analizez măsurile necesare. Se observă o campanie persistentă de discreditare a unor lideri ai magis-trației, bazată pe declarații anonime și acuzații nefondate”, a declarat ea.
„Contextul este mai complex decât pare la prima vedere, motiv pentru care am datoria să investighez temeinic toate aspectele înainte de a reacționa public. Având în vedere poziția deținută, nu pot interveni impulsiv sau interpretabil”, a adăugat Lia Savonea.
„Este clar că această stare de fapt trebuie corectată și toate acuzațiile clarificate. Nu voi legitima zone care funcționează în ambiguitate și insinuație, chiar dacă acuzațiile vin din interiorul sistemului”, a concluzionat ea.
Revelațiile Recorder și reacția Ministerului Justiției
Documentarul „Justiție Capturată” a fost publicat marți seară de Recorder și a acumulat, până acum, peste 1,6 milioane de vizualizări.
Acest material investighează starea actuală a justiției din România, fenomenul prescripțiilor și influențele centralizării puterii în mâinile unor magistrați care cooperează cu politicienii.
În documentar, au fost intervievate procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA, Crin Bologa, precum și alte persoane din justiție, care au vorbit sub anonimat.
Reprezentantul procurorilor în CSM, Claudiu Sandu, a afirmat că interpretarea excesiv de formalistă a legislației a dus la anularea probelor din dosare pentru cele mai nejustificate motive, metaforizând această situație cu o „virgulă”.
„Am ajuns să reinventăm conceptele legii”, a spus el, menționând că „nu mai avem condamnări definitive pentru vinovăție în ultima vreme”. Extrema rigurozitate a justiției, a avertizat el, slăbește încrederea publicului în sistem.
Investigația Recorder a evidențiat cazuri concrete în care inculpați cu conexiuni politice sau afaceriști puternici, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescripție, frecvent prin schimbări de completuri și de conducere a instanțelor.
În primă reacție, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că trebuie verificată existența unor „aspecte concrete”, subliniind că disciplinaritatea în justiție revine CSM și Inspecției Judiciare. „Dacă sunt probleme, trebuie investigate”, a spus el, după întrebări insistente.
Ulterior, într-un interviu, Marinescu a recunoscut că, deși nu poate interveni direct în actul de justiție, ministerul are voința de a sprijini eforturile de reformare a sistemului.
„Președintele are dreptul de a reacționa la preocupările societății și așteptările cetățenilor”, a declarat Radu Marinescu pentru HotNews.
„Ministerul Justiției acționează în limitele legii și nu interferează în actul de justiție, independența magistraților fiind fundamentală. Cu toate acestea, avem voința de a participa, conform cadrului legal, la identificarea soluțiilor pentru problemele sistemului”, a concluzionat oficialul.
Mesajul public al lui Nicușor Dan
„Cel mai simplu mod este să ne revoltăm și să aruncăm responsabilitatea generalizată”, a afirmat Nicușor Dan, într-un mesaj pe X, în care menționează că a vizionat documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
„Rezolvarea efectivă a problemelor din justiție este mult mai dificilă”, a adăugat el.
„Nu intenționez să justific orice fault politic. Slăbiciunea luptei anticorupție, influențată de politică, adâncește problemele. Numirile de procurori-șefi au avut aspecte politice și, de mult timp, societatea semnalează probleme în justiție, fără o voință reală de reformare în Ministerul Justiției”, a încheiat Nicușor Dan.